În zilele foarte calde, senzația că te concentrezi mai greu, că ești mai împrăștiată sau că reacționezi mai iritat nu ține doar de impresie. Când temperaturile trec de pragul de confort termic, creierul nu mai funcționează la fel ca într-o zi obișnuită. Neurologii leagă direct acest efect de încetinirea procesării informațiilor și de apariția stării de ceață mintală.
Explicația este biologică. Când temperatura urcă peste limita de confort, organismul își schimbă modul de funcționare, iar o parte din resursele creierului este mutată spre gestionarea stresului termic. Asta înseamnă mai puțină energie disponibilă pentru sarcini precum atenția susținută, memoria de scurtă durată sau procesarea logică.
Dr. Dan Mitrea, medic specialist neurolog, explică mecanismul astfel: „În momentul în care corpul se supraîncălzește, creierul trebuie să ia rapid o decizie privind modul în care își consumă resursele. Cea mai mare parte a energiei este redirecționată imediat către hipotalamus, centrul de comandă responsabil cu termoreglarea și menținerea echilibrului intern. Din acest motiv, funcțiile cognitive complexe, precum concentrarea profundă, procesarea logică sau memoria de scurtă durată, trec temporar în plan secund. Practic, raționamentul primește mai puține resurse, de unde și acele lapsusuri frecvente sau reacții irascibile.”
Pe scurt, dacă afară este torid, viteza de procesare poate scădea, iar timpul necesar ca să te aduni, să te concentrezi sau să îți păstrezi calmul într-o conversație obișnuită poate crește. Pentru omul obișnuit, efectul se vede în decizii mai slabe, în greșeli mici și într-o oboseală mentală care apare chiar și atunci când ziua nu pare solicitantă.
Potrivit Lyla, temperaturile ridicate influențează și mediul intern al creierului. Bariera hematoencefalică își pierde din eficiență și devine mai permeabilă, ceea ce poate favoriza o inflamație ușoară. Această modificare afectează felul în care neuronii comunică între ei și, implicit, felul în care funcționează creierul.
Dr. Dan Mitrea detaliază: „Din cauza acestui fenomen, anumiți compuși care în mod normal ar fi blocați pot ajunge în mediul cerebral, favorizând un proces de inflamație ușoară. Această reacție afectează comunicarea optimă dintre neuroni și reduce capacitatea de funcționare a creierului, explicând astfel oboseala decizională și timpul de reacție vizibil întârziat pe care le experimentăm în zilele caniculare.”
Contextul devine mai apăsător în condițiile în care România se confruntă tot mai des cu valuri de caniculă, iar temperaturile depășesc 40 de grade Celsius. În acest cadru, Ministerul Sănătății a activat un plan național pentru perioadele caniculare. Planul include suplimentarea echipajelor de ambulanță și organizarea de puncte de prim ajutor.
Există și o greșeală care poate agrava starea de confuzie sau iritabilitate: să ignori primele semne și să rămâi în căldură. În acest caz, creierul continuă să consume resurse pentru termoreglare, în loc să le folosească pentru activitățile zilnice. De aici apar mai ușor reacțiile scurte, erorile mărunte și senzația că nu te poți aduna.
Medicii recomandă hidratarea constantă, retragerea în spații climatizate sau umbrite și răcirea organismului încă de la primele semne de confuzie ori iritabilitate. Dacă vrei să îți păstrezi randamentul cognitiv într-o zi toridă, nu este indicat să forțezi concentrarea. Reducerea stresului termic cât mai repede ajută creierul să își folosească resursele pentru activitățile de zi cu zi. Menținerea unei temperaturi corporale optime este singura modalitate prin care creierul își poate folosi resursele la capacitate maximă pentru activitățile zilnice.
