Volumul comerțului mondial va înregistra o creștere modestă de 0,5% în 2026, sub estimările anterioare. Această situație va fi cauzată de impactul tarifelor vamale și incertitudinii politicilor comerciale. Potrivit raportului Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) din octombrie 2025, efectele restricțiilor comerciale implementate de administrația Trump se vor resimți mai acut anul următor, după ce companiile au acumulat stocuri în prima parte din 2025.
Revista The Economist, în ediția specială „The World Ahead 2026” din noiembrie 2025, anticipează un an plin de incertitudini. Editorul acestei ediții, Tom Standage, a subliniat că modificările aduse normelor geopolitice și comerciale de Donald Trump continuă să aibă repercusiuni la nivel global.
Ce arată prognozele pentru anul următor OMC a redus semnificativ prognoza de creștere pentru 2026. Dacă în august se estima o creștere de 1,8% a volumului comerțului cu bunuri, acum cifra a fost ajustată la 0,5%. Această revizuire reflectă efectele întârziate ale tarifele mai mari.
Directorul general al OMC, Ngozi Okonjo-Iweala, a declarat că, în ciuda provocărilor curente, comerțul global a demonstrat o anumită reziliență. Totuși, fără acțiuni concertate, riscurile de fragmentare a comerțului rămân ridicate.
Economia globală a început deja să-și piardă din dinamică. Japonia a raportat o scădere de aproape 2% în trimestrul trei din 2025, fiind prima astfel de contracție după mai bine de un an. De asemenea, Elveția a înregistrat o scădere de 0,5% în aceeași perioadă, afectată de reducerea exporturilor către SUA.
Tarifele au atins niveluri record Taxa vamală medie efectivă din SUA a crescut la 11,2%, cel mai ridicat nivel din 1943, conform unei analize realizate de Tax Foundation. Aceste măsuri comerciale reprezintă cea mai mare creștere fiscală din SUA față de PIB, de 0,47%, din 1993.
Zanny Minton Beddoes, redactor-șef al The Economist, a descris politicile tarifare ale lui Trump ca fiind fără precedent. Tarifele afectează atât parteneri, cât și adversari, subminând sistemul de alianțe care a susținut puterea americană.
Uniunea Europeană se confruntă cu tarife de 30% planificate să intre în vigoare pe 1 august, în urma unor măsuri anterioare de 20% care au avut un impact serios asupra comerțului transatlantic. Banca Centrală Europeană (BCE) a răspuns prin reducerea ratei dobânzii de referință la 2% în iunie 2025, marcând a șaptea reducere consecutivă pentru a atenua impactul economic.
Lanțurile de aprovizionare se transformă Companiile se adaptează prin diversificarea surselor și relocarea producției. Un studiu Deloitte din 2025 arată că 40% dintre companiile americane intenționează să relocheze cel puțin o parte a lanțurilor lor de aprovizionare în America de Nord până în 2026.
Apple a anunțat că va muta între 15% și 20% din producție în India și Vietnam până în 2026, făcând investiții de peste un miliard de dolari în facilități din India. Ford a optat pentru colaborarea cu furnizori mexicani pentru a evita tarifele aplicate oțelului și aluminiului din China.
Conform unui raport BCG din 2025, lanțurile regionale de aprovizionare ar putea ajunge să reprezinte 50% din comerțul global până în 2030, crescând de la 30% în 2020. Această tranziție oferă oportunități de reziliență, dar necesită investiții considerabile în infrastructură.
Comerțul nu dispare, dar se reconfigurează Analizând evoluțiile, specialiștii conchid că globalizarea nu se încheie, ci se transformă. UNCTAD a raportat în 2024 o inversare a tendințelor de nearshoring și friendshoring. În loc să își centralizeze lanțurile de aprovizionare în jurul aliaților, companiile diversifică rețelele comerciale pe multiple regiuni pentru a diminua riscurile.
Se observă o creștere semnificativă a comerțului cu produse din sectorul inteligenței artificiale, cum ar fi semiconductoarele, serverele și echipamentele de telecomunicații, care a crescut cu 20% în valoare în prima jumătate a lui 2025. Deși acest sector reprezintă mai puțin de 10% din comerțul global cu bunuri, el a generat aproape jumătate din creșterea totală a comerțului în același interval, conform OMC.
Marc Bachetta, economist senior la OMC, a afirmat că estimările pentru 2026 depind de numeroase variabile, iar efectul tarifelor rămâne semnificativ.
Europa între mai multe priorități imposibile Ediția „The World Ahead 2026” subliniază provocările cu care se confruntă Europa. Continentul trebuie să crească bugetele de apărare, să își mențină relațiile cu SUA, să stimuleze economia și să gestioneze deficitele uriașe, toate acestea în timp ce vrea să rămână un promotor al comerțului liber și al politicilor ecologice.
Analiștii concluzionează că este imposibil ca Europa să îndeplinească toate aceste obiective simultan. Austeritatea riscă să alimenteze sprijinul pentru partidele extremiste de dreapta.
China beneficiază de pe urma aceste situații. Politica „America First” deschide noi căi pentru Beijing de a-și consolida influența globală, chiar și în fața problemelor interne cu deflația și supracapacitatea industrială.
Viitorul rămâne incert, dar comerțul continuă Principalul risc pentru prognoze îl reprezintă extinderea măsurilor comerciale restrictive și incertitudinea politicilor, care afectează tot mai multe economii și sectoare. Dincolo de aceste provocări, creșterea constantă a comerțului cu produse legate de inteligența artificială ar putea oferi un impuls pe termen mediu.
Allianz Trade preconizează o încetinire a comerțului global cu bunuri și servicii, estimând o creștere de 0,6% în 2026 și de 1,8% în 2027. O mare parte din creșterea anticipată pentru 2025 provine din redirecționarea importurilor americane din China, achiziții anticipate înainte de implementarea tarifelor și diversificarea comerțului.
Ordinea comercială bazată pe reguli va continua să se degradeze. Totuși, coalițiile formate din diverse state vor încheia noi acorduri în domenii precum apărarea, comerțul și clima. Comerțul global nu se oprește, ci devine mai fragmentat, mai regionalizat și mai greu de gestionat.
