Germania se confruntă cu un deficit bugetar semnificativ, estimat să depășească 4% din PIB până în 2027. Acesta este cel mai ridicat nivel înregistrat de la reunificarea țării în 1990, conform unui raport recent al Bundesbank. Majoritatea deficitului provine dintr-un pachet fiscal amplu, care include creșteri notabile ale cheltuielilor pentru apărare și infrastructură, reduceri de taxe și subvenții oferite atât întreprinderilor, cât și gospodăriilor.
Previziuni alarmante pentru finanțele publice germane
Joachim Nagel, președintele Bundesbank, a comunicat că, deși deficitul guvernamental va continua să scadă în acest an, se va înregistra o creștere abruptă în anii următori, atingând puțin peste 4% până în 2027. Această tendință este generată de sporirea cheltuielilor destinate apărării și infrastructurii, precum și de subvențiile și transferurile către sectorul privat. De asemenea, raportul datoriei conform criteriilor Maastricht va ajunge la aproximativ 66% din PIB până în 2027.
Relaxarea controversată a frânei datoriei
După relaxarea frânei datoriei în martie 2025, cheltuielile guvernamentale, în special cele pentru apărare și infrastructură, vor fi finanțate în mod substanțial prin împrumuturi. Nagel a subliniat că aceste cheltuieli vor stimula semnificativ creșterea PIB-ului până la finalul anului 2027, marcând o schimbare radicală în abordarea fiscală a Germaniei. Reformele au fost aprobate cu un sprijin larg, majoritatea partidelor parlamentare, inclusiv SPD, CDU/CSU și Verzii, votând în favoarea lor.
Contextul economic care justifică schimbarea
Această decizie de relaxare a disciplinei fiscale survine într-un climat economic caracterizat de stagnare. Germania se confruntă cu o nevoie acută de investiții în infrastructură, digitalizare și tranziția energetică. Evenimentele recente, precum pandemia și conflictul din Ucraina, au scos la lumină fragilitatea modelului fiscal tradițional al țării.
Friedrich Merz, liderul CDU/CSU, a subliniat că reformele sunt justificate de circumstanțele internaționale și de deteriorarea relațiilor între Statele Unite și Uniunea Europeană. Expertul în economie Robin Winkler a descris această schimbare drept una istorică, notând că este cea mai semnificativă ajustare fiscală de la reunificarea Germaniei.
Implicații pentru Uniunea Europeană
Strategia fiscală a Germaniei aduce provocări semnificative pentru cadrul fiscal al Uniunii Europene. Multe țări, printre care Franța și Italia, s-au confruntat cu restricții stricte, iar acum Germania, un stalp al disciplinei fiscale europene, se abate de la aceste reguli. Potrivit think tank-ului Bruegel, politica fiscală actuală a Germaniei contrazice reglementările europene care cer reducerea datoriilor peste 60% din PIB.
În acest context, Germania va trebui să reducă deficitul anual, o sarcină care devine din ce în ce mai complicată având în vedere noile cheltuieli.
Investiții masive în apărare și infrastructură
Germania preconizează să aloce peste 500 de miliarde de euro pentru un fond special de infrastructură în următorul deceniu. Aceasta include promisiuni pentru un fond de transformare climatică și economică. Reforma prevede, de asemenea, scutirea cheltuielilor pentru apărare de la calculul datoriei publice. Aceste măsuri vin ca răspuns la cerințele NATO de a spori cheltuielile militare, în special în lumină a conflictului din Ucraina.
Critici și îngrijorări ale economiștilor
Sprijinul pentru reformă nu este universal. Un studiu recent de la Institutul Ifo din München arată că aproape 48% dintre economiști se opun reformei frânei datoriei. Aceștia își exprimă temerile că abandonarea disciplinei fiscale ar putea afecta negativ credibilitatea Germaniei pe piețele internaționale. Criticile vizează riscurile asociate cu deficitele mari, care ar putea crește costurile de împrumut și afecta stabilitatea financiară pe termen lung.
În contrast, susținătorii reformei afirmă că investițiile în infrastructură și tehnologie verde vor aduce beneficii economice pe termen lung.
Perspective pentru economia germană
Bundesbank estimează o redresare economică începând din 2026, după o stagnare prelungită din 2023. Se preconizează o scădere a exporturilor în 2025, urmată de o creștere modestă în anul următor. De asemenea, inflația va scădea la o medie anuală de 2,2% în 2025 și va fluctua între 1,5% și 1,9% în anii următori.
