Ce trebuie să știe pacienții cu programări la spital
Greva generală declanșată în sistemul de sănătate afectează direct pacienții care au programări pentru consultații, investigații sau intervenții chirurgicale care nu sunt considerate urgențe. Sute de spitale din țară funcționează la capacitate redusă, iar mulți pacienți sunt sau vor fi reprogramați. Conflictul de muncă pornește de la nemulțumirile legate de proiectul noii legi a salarizării, despre care sindicatele susțin că ar putea duce la scăderea veniturilor personalului medical și auxiliar.
Sindicaliștii au dat asigurări că serviciile pentru cazurile critice nu sunt afectate. Funcționează normal Unitățile de Primiri Urgențe (UPU), Terapia Intensivă, blocurile operatorii pentru urgențe, secțiile de Neonatologie, Dializă, Nefrologie, Gastroenterologie și Cardiologie. De asemenea, activitatea continuă în centrele de transfuzie, laboratoarele și farmaciile din spitale. Liderii de sindicat au subliniat că protestul nu este îndreptat împotriva pacienților. „Acest conflict de muncă nu este împotriva pacienților. Încercăm să asigurăm toate serviciile esențiale și activitățile de urgență, adică intervențiile, tratamentele și explorările absolut necesare pacienților”, a declarat Iulian Cozianu, președintele Sanitas Iași.
Și conducerile spitalelor au transmis mesaje similare. La Spitalul Județean de Urgență Bacău, managerul Ion-Marius Savin a precizat că siguranța pacienților este prioritară. „Pentru mine, există o linie care nu poate fi depășită: siguranța pacientului. Urgențele trebuie tratate, pacienții internați trebuie să primească îngrijirile și tratamentul necesar, iar serviciile medicale esențiale trebuie să continue”, a spus acesta, adăugând că programările pot fi decalate în funcție de personalul disponibil.
De la ce a pornit conflictul dintre angajați și autorități
Miza principală a protestului este proiectul noii legi a salarizării. Federația Sanitas acuză că documentul a fost elaborat fără consultarea partenerilor sociali și că ar putea reduce veniturile angajaților. De cealaltă parte, Ministerul Sănătății neagă o posibilă scădere a salariilor. Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a afirmat că proiectul contestat nu este în gestiunea ministerului său, ci a Ministerului Muncii. Tot el a susținut însă că „veniturile nu vor scădea” și că există „deschiderea totală pentru a discuta ceea ce este de discutat”.
Pentru pacientul prins la mijloc, aceste delimitări birocratice între ministere nu rezolvă problema imediată: incertitudinea și accesul redus la servicii medicale. Când autoritățile pasează responsabilitatea, iar spitalele lucrează la capacitate redusă, încrederea în sistem este direct afectată. Aceasta este prima grevă generală din Sănătate din ultimii zece ani, un semnal că negocierile au ajuns într-un punct critic, sub presiunea protestului.
Deficitul de personal, o problemă care agravează criza
Greva din 28 iulie a izbucnit într-un sistem care se confruntă deja cu un deficit estimat la zeci de mii de angajați. Lipsa de personal face ca orice conflict salarial să devină o vulnerabilitate pentru întregul sistem. Jurnalul Național Federația Sanitas a legat explicit revendicările salariale de această problemă, arătând că deficitul de angajați înseamnă ture mai grele, suprasolicitare și mai puțin timp alocat fiecărui pacient. Angajații cer ca veniturile actuale să nu fie diminuate, argumentând că volumul de muncă și responsabilitățile au crescut.
Recent, Guvernul a aprobat deblocarea a peste 7.800 de posturi, iar Ministerul Sănătății a inițiat un memorandum pentru alte 7.000 de posturi. Aceste măsuri sunt menite să reducă presiunea din spitale, dar nu rezolvă disputa privind noua lege a salarizării, care a declanșat greva. Protestul va continua, conform sindicatelor, până când va fi prezentat un proiect al legii salarizării negociat cu partenerii sociali.
