Angajamentul asumat după greva profesorilor din vara anului 2023, potrivit căruia salariul profesorului debutant ar fi trebuit să ajungă la nivelul salariului mediu brut pe economie, nu poate fi susținut integral din bugetul actual, a declarat ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru. Potrivit calculelor făcute împreună cu Banca Mondială, ar fi nevoie de 8 miliarde de lei doar pentru sectorul educației.
Diferența față de sumele aflate acum în discuție este semnificativă. Proiectul inițial al legii prevedea aproximativ 2 miliarde de lei pentru familia ocupațională din educație, iar suplimentarea anunțată este de 1,2 miliarde de lei. În total, efortul bugetar pentru corecțiile din noul proiect ajunge la 3,2 miliarde de lei, cu 4,8 miliarde de lei sub nivelul de 8 miliarde de lei invocat pentru respectarea integrală a promisiunii făcute în 2023.
Miza nu este doar una bugetară. Pentru profesori, întrebarea este dacă majorările promise după protestele care au precedat examenele naționale mai rămân valabile în viitoarea lege a salarizării. Pentru Guvern, problema este una de credibilitate în raport cu o categorie profesională care a reușit deja, în 2023, să schimbe agenda publică.
După greva amplă din vara anului 2023, a fost adoptată o ordonanță care prevedea că salariul profesorului debutant va fi la nivelul salariului mediu brut pe economie. Dragoș Pîslaru a explicat la Digi24 cum s-a schimbat evaluarea impactului financiar: „În actul normativ s-a zis… cu legea salarizării, că nivelul salariului profesorului debutant va fi la nivelul salariului mediu brut pe economie. Am făcut simulările, am stat cu Banca Mondială să vedem ce înseamnă solicitarea asta pe care o avem în legislație. Deci noi avem acum un act normativ care constrânge. Și asta ar însemna că numai pentru sectorul de educație ar trebui să avem 8 miliarde de lei. Deci numai pentru sectorul de educație.”
În noul proiect de lege, Guvernul anunță încă 1,2 miliarde de lei peste cele circa 2 miliarde de lei prevăzute inițial pentru educație. Conform informațiilor relatate de Jurnalulnational, acești bani ar urma să acopere readucerea indemnizațiilor de dirigenție, o creștere pentru profesorul debutant, măsuri pentru învățământul special și schimbări în modul de plată a funcțiilor din școli.
Ministrul a explicat și logica acestei formule, în contextul trecerii la o singură lege pentru toate categoriile bugetare: „Dar ei sunt supărați pentru că nu au primit promisiunea din 2023. Asta este chestiunea. În momentul în care se uită la lege, ei văd că ordonanța în care aveau această prevedere se abrogă. Că e în toate măsurile care se abrogă din trecut. Trecem la o nouă legislație, că ăsta e scopul. Trebuie să ai o singură lege, un singur cadru pentru toată lumea. Și atunci, pentru profesori, am plecat inițial cu circa 2 miliarde de lei pentru această familie ocupațională în legea inițială. Și acum, practic, ca să putem readuce indemnizațiile de dirigenție, să putem avea totuși o creștere a profesorului debutant, să ne ocupăm de învățământul special, să putem avea niște corectări care țin de modul în care sunt plătite funcțiile în școli, am mai alocat în acest proiect pe care îl voi propune public după ce terminăm consultarea cu Comisia, peste un miliard de lei. Deci 1,2 miliarde de lei suplimentari.”
Între timp, nemulțumirea din sistem s-a mutat și în plan politic. Sute de profesori au protestat săptămâna trecută în fața Palatului Parlamentului și au depus un dosar cu peste 160.000 de semnături pentru modificarea Legii Educației. Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” cere modificarea de urgență a Legilor Educației și anularea prevederilor din Legea 141/2025 pe care le consideră nocive pentru sistem.
Solicitările vizează atât salariile, cât și organizarea claselor și norma didactică. „Suntem aici pentru a depune cele peste 160.000 de semnături strânse pentru salvarea învățământului românesc! Cerem de urgență modificarea Legilor Educației și anularea prevederilor toxice din Legea 141/2025. Ce ne dorim concret? Clase mai puțin aglomerate (max. 22 elevi la primar, 26 la gimnaziu/liceu), Fără învățământ simultan la clasa a VIII-a!, Plată corectă pentru munca profesorilor, Stimularea predării în zonele defavorizate, Revenirea la norma didactică de dinainte de Legea nr. 141/2025.”
În aceste condiții, noua formulă aflată în lucru nu mai garantează aplicarea completă a promisiunii din 2023, ci doar o serie de corecții și creșteri parțiale. Pentru profesorii debutanți, asta înseamnă o majorare, dar nu la nivelul angajamentului care a stat la baza încheierii conflictului de muncă din 2023.
