Un studiu recent subliniază riscurile alimentației bazate pe alimente ultraprocesate. Conform cercetării, consumul ridicat de astfel de produse este asociat cu un risc cu 41% mai mare de a dezvolta cancer pulmonar, dar și alte afecțiuni grave.
Obiceiurile alimentare influențează semnificativ sănătatea noastră. Produsele gata preparate, fast-food-ul și băuturile carbogazoase, considerate junk food, devin tot mai frecvente în dieta zilnică. Aceste alimente, clasificate ca ultraprocesate, aduc riscuri pentru sănătate mai mari decât ne-am putea aștepta.
Legături tot mai multe între alimentație și boli grave
Studiile actuale evidențiază efectele negative ale alimentelor ultraprocesate. O analiză publicată în revista British Medical Journal a identificat 32 de efecte nocive asociate acestora, inclusiv riscuri ridicate de boli cardiovasculare, cancer, diabet de tip 2 și probleme de sănătate mintală. Un studiu apărut în revista Thorax a evidențiat un risc special: cancerul pulmonar, cel mai frecvent tip de cancer la nivel mondial. În anul 2020, au fost raportate aproximativ 2,2 milioane de noi cazuri și 1,8 milioane de decese cauzate de această boală.
Cercetătorii și-au propus să investigheze rolul dietei în apariția cancerului pulmonar și au ajuns la concluzii semnificative.
Datele care schimbă perspectiva asupra alimentației
Studiul s-a bazat pe datele din Prostate, Lung, Colorectal and Ovarian Cancer Screening Trials, implicând 155.000 de participanți cu vârste între 55 și 74 de ani. Analiza a inclus informațiile a 101.732 de participanți, care au completat chestionare despre alimentație. Aceștia au fost monitorizați pe termen lung, iar consumul de alimente ultraprocesate a fost atent evaluat.
Cancerul a fost urmărit până în 2009, iar decesele din cauza acestei boli până în 2018, ceea ce a permis o analiză detaliată. Alimentele au fost împărțite în patru categorii: neprocesate sau minim procesate, cu ingrediente procesate, procesate și ultraprocesate. Ultima categorie conține produsele cu un conținut ridicat de aditivi și conservanți.
Produsele din fiecare zi care pot ascunde riscuri
Autorii studiului menționează că nu există o definiție unică pentru alimentele ultraprocesate, dar acestea au trăsături comune: multiple etape de procesare industrială și conținut de aditivi, conservanți sau potențiatori de aromă. De cele mai multe ori, sunt gata de consum sau necesită doar încălzire.
Gama de produse analizate a inclus smântână, cremă de brânză, înghețată, iaurt, produse prăjite, pâine industrială, gustări sărate, cereale, sosuri, băuturi carbogazoase și hamburgeri. Cele mai consumate produse ultraprocesate de participanți includeau mezeluri (aproximativ 11% din consum), băuturi carbogazoase dietetice (puțin peste 7%) și băuturi carbogazoase decofeinizate (aproape 7%).
Rezultatele care dau de gândit
În decursul a 12 ani de monitorizare, au fost raportate 1.706 cazuri noi de cancer pulmonar. Dintre acestea, 1.473 au fost cancere fără celule mici, iar 233 de tip cu celule mici. Autorii studiului au analizat diferiți factori care ar putea influența rezultatele, cum ar fi fumatul și calitatea dietei. Ce s-a descoperit este că persoanele cu cel mai mare consum de alimente ultraprocesate au un risc cu 41% mai mare de a dezvolta cancer pulmonar comparativ cu cei care consumă cel mai puțin. Riscurile pentru cancerele fără celule mici și cu celule mici au fost de 37% și, respectiv, 44% mai mari.
Ce se ascunde în spatele acestor produse
Explicațiile legate de aceste rezultate includ faptul că alimentele ultraprocesate au o valoare nutritivă scăzută și sunt bogate în zahăr, sare și grăsimi nesănătoase. Consumul excesiv al acestor produse este corelat cu obezitatea, bolile cardiovasculare și alte afecțiuni. De asemenea, procesarea industrială poate modifica structura alimentelor și influența absorbția nutrienților. Exemple de substanțe toxice, precum acroleina, pot fi găsite în aceste alimente.
Ce nu putem ști încă despre această legătură
Studiul are limitări. Fiind observațional, acesta nu poate stabili cu certitudine că alimentele ultraprocesate cauzează cancer pulmonar, deși indică o asociere. Fumatul, fiind principalul factor de risc pentru cancerul pulmonar, ar putea influența și obiceiurile alimentare. De asemenea, datele despre dietă au fost colectate o singură dată, fără a putea urmări schimbările în timp.
Participanții au avut o raportare minimă a cazurilor de cancer cu celule mici, ceea ce poate afecta acuratețea rezultatelor. Nutriționistul Rob Hobson subliniază că, deși aceste rezultate nu probează o cauzalitate, ele susțin importanța examinării mediului alimentar în care ne aflăm, unde alimentele ultraprocesate beneficiază de o promovare intensă.
Ce putem schimba chiar de astăzi
Autorii concluzionează că reducerea consumului de alimente ultraprocesate poate reduce riscurile de cancer pulmonar și alte afecțiuni. Rob Hobson sugerează pași mici spre o alimentație mai sănătoasă. Iată câteva sugestii:
– Gătește mai des acasă. – Folosește ingrediente proaspete. – Introduce treptat mai multe alimente integrale, cum ar fi legumele și cerealele integrale. – Fii atent la frecvența consumului de alimente ultraprocesate și încearcă să menții un echilibru.
Nu este necesar să elimini complet aceste produse din dietă, ci să alegi variante mai sănătoase și să reduci consumul. Înțelegerea riscurilor și a limitărilor studiilor îți permite să iei decizii mai informate legate de alimentație. Schimbările mici pot avea un impact semnificativ asupra sănătății pe termen lung.
