Șapte dintre cele zece orașe cele mai populate ale lumii sunt situate în Asia. Centrele urbane precum Tokyo, Delhi, Shanghai și Dhaka atrag anual milioane de oameni care caută noi oportunități economice. Totuși, aceste metropole se confruntă cu provocări majore, inclusiv poluarea severă, o infrastructură insuficientă și o accentuare a inegalităților sociale.
Indexul de locuibilitate relevă probleme acute
Economist Intelligence Unit (EIU) a publicat recent Global Liveability Index 2025, care evaluează 173 de orașe din întreaga lume. Conform acestui clasament, megacentralele asiatice se confruntă cu dificultăți semnificative în ceea ce privește calitatea vieții. Delhi și Mumbai se află pe locul 141, în timp ce Dhaka se situează pe antepenultimul loc. Aceste rezultate contrastează puternic cu ritmul de creștere demografică din aceste orașe. Proiecțiile ONU arată că Dhaka și Shanghai ar putea experimenta cea mai rapidă creștere dintre orașele mari. Estimările sugerează că, până la mijlocul secolului, Dhaka ar putea deveni cel mai populat oraș din lume, depășind Jakarta.
Poluarea depășește limitele acceptabile
Potrivit datelor Numbeo pentru 2024, Dhaka are cel mai ridicat indice de poluare dintre megacitățile din Asia-Pacific, cu un scor de 93,9. Comparativ, Tokyo are un indice de doar 42,2. Expunerea la particule fine și dioxid de azot constituie un risc major pentru sănătatea locuitorilor din Asia de Sud, iar Delhi, Mumbai și Dhaka sunt printre cele mai poluate capitale globale. Sursele de poluare includ producția de energie, activitățile industriale, transportul și arderea deșeurilor agricole. Poluarea transfrontalieră complică și mai mult situația.
Infrastructura nu ține pasul cu creșterea populației
Un raport al ESCAP, comisia economică și socială a ONU pentru Asia și Pacific, subliniază că urbanizarea necontrolată riscă să amplifice inegalitățile sociale și să suprasolicite serviciile publice. „Urban Transformation in Asia and the Pacific: From Growth to Resilience” evidențiază rapiditatea cu care au fost construite fabricile și infrastructura, fără a ține cont de capacitatea orașelor de a gestiona deșeurile și canalizarea. Aidan Yao, economist senior, subliniază necesitatea construirii unor facilități adecvate pentru tratarea apei și deșeurilor, precum și pentru asigurarea locuințelor, spitalelor și școlilor.
Valurile de căldură amplifică problemele
Anul 2024 a adus temperaturi record în Asia de Sud și de Sud-Est. Orașe precum Dhaka, Delhi, Phnom Penh și Manila s-au confruntat cu solicitări enorme asupra infrastructurii și sistemelor de sănătate. Efectul de insulă de căldură urbană face ca temperatura în orașe să fie mai mare decât în zonele rurale, afectând în special persoanele vârstnice și locuitorii cu venituri reduse. Între 2000 și 2019, aproape jumătate din decesele cauzate de căldură la nivel global au fost raportate în Asia și Pacific.
Așezările informale se extind rapid
Raportul ESCAP notifică o preocupare majoră: creșterea rapidă a așezărilor informale și a mahalalelor. Creșterea prețurilor locuințelor, combinată cu stagnarea salariilor, îi împinge pe mulți către cartiere nereglementate. Aceastea adesea nu beneficiază de servicii esențiale, cum ar fi canalizarea sau ajutoarele de urgență. În Dhaka, inegalitățile se văd în contrastul izbitor dintre cartierele informale și blocurile înalte.
Investiții masive necesare pentru transformare
Conform World Wildlife Fund, Asia va necesita investiții de 5 trilioane de dolari pentru dezvoltare durabilă până în 2030, dintre care 3 trilioane vor proveni din țările ASEAN. Jeanne Stampe subliniază că guvernele nu pot acoperi singure aceste necesități financiare și vor necesita suport din partea sectorului privat. Potrivit GlobalData, în 2025, aceste megacidade vor genera 9,4% din PIB-ul global și vor gazdui 6,6% din populația mondială.
Soluții implementate în unele orașe
Dezvoltări inovatoare au început deja să fie implementate în anumite orașe. De exemplu, în districtul Pudong din Shanghai s-a creat un sistem avansat de prognoză și avertizare timpurie pentru inundații, care acoperă o suprafață de peste 1.200 de kilometri pătrați. Acest sistem ajută autoritățile locale să acționeze eficient în cazul unor evenimente extreme. Armida Salsiah Alisjahbana, secretar executiv al ESCAP, subliniază necesitatea unui nou model urban care să încurajeze echitatea și reziliența. Provocarea este transformarea acestor orașe într-un mediu unde oamenii pot trăi în condiții decent, nu doar supraviețui.
