O doză obișnuită de suc carbogazos, de 355 de mililitri, poate conține aproximativ 42 de grame de zahăr adăugat. Pentru omul de rând, această cantitate se traduce în 10 lingurițe de zahăr, o cifră care pune în context recomandările specialiștilor în sănătate.
Organizația Mondială a Sănătății recomandă ca zaharurile libere să nu depășească 10% din aportul energetic zilnic, ceea ce înseamnă circa 50 de grame. Organizația subliniază că există beneficii suplimentare pentru sănătate dacă acest consum este redus sub 5%, adică la aproximativ 25 de grame pe zi. Prin urmare, o singură doză de suc, cu cele 42 de grame de zahăr, aduce pe oricine foarte aproape de limita maximă și depășește cu mult pragul optim de 25 de grame.
Mai stricte sunt recomandările Asociației Americane a Inimii, care indică un consum de zaharuri adăugate de cel mult 6% din caloriile zilnice. Concret, asta înseamnă circa șase lingurițe pentru majoritatea femeilor și nouă lingurițe pentru bărbați. Cele 10 lingurițe de zahăr dintr-o doză de suc depășesc aceste limite pentru ambele categorii.
Cum ajunge zahărul din suc să afecteze organismul
Nu este vorba doar de cantitate, ci și de modul în care zahărul este livrat organismului. Dizolvat într-o băutură, zahărul se absoarbe mult mai rapid decât cel dintr-un fruct întreg, unde fibrele alimentare încetinesc procesul și previn creșterile bruște ale glicemiei. Aceste vârfuri glicemice repetate, cauzate de consumul frecvent de băuturi dulci, au consecințe directe.
„Un consum zilnic de suc poate produce în mod repetat astfel de creșteri ale glicemiei și poate favoriza acumularea de trigliceride și creșterea în greutate”, a explicat dieteticianul Brittany Brown. Atunci când obiceiul devine zilnic, corpul se confruntă cu episoade repetate de zahăr absorbit rapid, un factor de risc dovedit pentru mai multe afecțiuni. Potrivit datelor Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA, consumul frecvent este asociat cu creșterea în greutate, obezitate, diabet de tip 2, boli cardiovasculare, afecțiuni hepatice, carii dentare și gută.
Alternativele de pe piață: ce trebuie să știi
Băuturile carbogazoase promovate ca „funcționale”, care conțin prebiotice sau probiotice, nu sunt neapărat o soluție. Dieteticienii avertizează că beneficiile promise nu sunt întotdeauna susținute de dovezi științifice solide. În mod similar, Organizația Mondială a Sănătății nu recomandă folosirea îndulcitorilor non-zahăr ca strategie pe termen lung pentru controlul greutății. Asta nu înseamnă că îndulcitorii autorizați sunt periculoși în dozele admise, ci doar că nu reprezintă o soluție pe care să te bazezi pentru a slăbi. De asemenea, băuturile care conțin cofeină pot afecta calitatea somnului dacă sunt consumate seara, iar la persoanele sensibile pot provoca palpitații sau anxietate, conform analizei Lyla.
Pentru hidratarea de zi cu zi, cea mai simplă și eficientă alegere rămâne apa. Alte opțiuni prietenoase cu sănătatea și glicemia sunt apa minerală, apa infuzată acasă cu fructe sau ceaiul și cafeaua neîndulcite. Aceste obiceiuri simple, odată formate, pot avea un impact semnificativ asupra sănătății pe termen lung.