O anchetă realizată de G4Media a dezvăluit o practică îngrijorătoare în sistemul de sănătate românesc. Zeci de medici își închiriază parafele unor clinici private pentru a le ajuta să obțină contracte cu Casele Județene de Asigurări de Sănătate (CJAS). Această metodă permite clinicilor să îndeplinească formal cerințele privind personalul medical, în timp ce medicii respectivi nu oferă efectiv servicii în acele unități.
Mecanismul și responsabilitatea actului medical
Clinicile private care doresc să încheie contracte de decontare cu CJAS trebuie să demonstreze că au un anumit număr de medici specialiști angajați. Pentru a evita angajarea efectivă a personalului medical, unele clinici închiriază parafele medicilor care activează în alte instituții, de obicei în spitale de stat. Aceasta generează confuzie în privința asumării răspunderii legale pentru diagnostic și tratament, în absența medicului titular al parafei. Documentele oficiale includ semnătura medicului, însă interpretarea analizelor sau alte acte medicale sunt realizate de alte persoane.
Prezența fictivă a medicilor în acte
Ancheta a evidențiat cazuri de medici care au program de lucru simultan în locații diferite, uneori la zeci de kilometri distanță. De exemplu, un medic a fost raportat cu program de lucru între 8:00 și 14:00 la un spital public, iar apoi între 14:00 și 20:00 la o clinică privată aflată la peste 100 de kilometri distanță. Această situație a fost confirmată de documente oficiale și ridică semne de întrebare cu privire la integritatea sistemului. La cererile de verificare a prezenței, personalul administrativ formulează diverse scuze, cum ar fi „medicul este în concediu” sau că nu poate fi contactat.
Reacția CNAS și competiția public-privat
Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a reacționat la aceste acuzații, afirmând: „nu comentăm afirmații la afirmații”. Practica închirierii parafelor este amplificată de competiția acerbă între sistemul medical de stat și cel privat. Ambele sisteme concurează atât pentru resurse financiare din bugetul de asigurări de sănătate, cât și pentru personal medical calificat, care este insuficient disponibil. Această situație subminează încrederea în sistemele de sănătate și generează percepția unei competiții neloiale.
Păreri sceptice privind remedierea situației
Cercetarea subliniază o atitudine pesimistă în rândul unor actori din sistemul medical asupra șanselor de a remedia această formă de corupție. O sursă citată în anchetă și-a exprimat neîncrederea, susținând că: „Am devenit sceptic cu privire la corectarea corupției”. Această afirmație sugerează că problemele sunt adânc înrădăcinate, iar măsurile de control existente sunt ineficiente. Astfel, siguranța pacienților și integritatea sistemului de sănătate din România sunt în pericol.
