Panică printre fermieri! Un nou război, în Iran. Ar putea seca recoltele viitoare. Teheranul a blocat Strâmtoarea Ormuz. Efectele se simt deja. Prețuri la gaze în creștere. Stocuri de îngrășăminte în picaj. Un dezastru, spun experții.
Blocada iraniană. O ripostă la bombardamentele americane și israeliene. Amenință un coridor maritim vital. Aproape o treime din comerțul global cu îngrășăminte trece pe aici. News24 scrie despre un pericol iminent. Scumpiri în lanț la alimente. Carl Skau, director executiv adjunct al Programului Alimentar Mondial, avertizează: „În cel mai rău caz, asta înseamnă recolte mai slabe și eșecuri ale culturilor în sezonul următor”. O perspectivă sumbră.
Strâmtoarea Ormuz, punct strategic blocat
Iranul limitează drastic transporturile. Această arteră îngustă este cheie. Pe aici trece cam o cincime din transporturile de petrol ale lumii. Dar și aproape o treime din comerțul global cu îngrășăminte. Azotul și fosfatul, nutrienți de bază pentru agricultură, sunt în pericol. Livrările de azot sunt cele mai afectate. Inclusiv ureea. Întârzierile sunt mari. Prețul gazului natural lichefiat a explodat. Un ingredient-cheie. „Conflictul a restricționat deja aproximativ 30% din comerțul global cu uree”, estimează Chris Lawson de la CRU Group.
Unele țări se confruntă deja cu lipsuri. Critice. Etiopia, de exemplu, importă peste 90% din îngrășămintele pe bază de azot din Golf. Totul trece prin Djibouti. O rută de aprovizionare deja tensionată. Și asta înainte de război. Raj Patel, economist la Universitatea din Texas, e tranșant: „Sezonul de plantare este acum. Îngrășământul nu este acolo”. Coincidență?
Fosfații, o altă problemă majoră
Nici la fosfați nu e mai bine. Arabia Saudită produce cam o cincime din îngrășămintele cu fosfat. La nivel mondial. Regiunea exportă peste 40% din sulful global. Un ingredient-cheie. E obținut din rafinarea petrolului și a gazelor. Criza vine într-un moment critic. Îngrășămintele se aplică, de regulă, chiar înainte sau în timpul plantării. Orice întârziere afectează creșterea plantelor. Randamentul scade. Chiar dacă aprovizionarea s-ar îmbunătăți ulterior.
Impactul se simte deja. În SUA și Europa. Acolo, sezonul principal de plantare este în plină desfășurare. „Culturile noastre de pe câmp au nevoie de azot acum – cu cât mai repede, cu atât mai bine – pentru a avea un start bun”, explică Dirk Peters, un inginer agronom din Germania. Prețurile la îngrășăminte sunt mai mici decât după invazia Rusiei în Ucraina. Atunci, prețurile la cereale erau mai mari. Fermierii puteau absorbi costurile. Acum, marjele sunt mai strânse.
Ce se întâmplă în Europa și SUA
Perturbările se resimt acut în Africa. Mulți fermieri depind de importurile din Orientul Mijlociu și Rusia. Stephen Muchiri, fermier kenyan, spune că ploile abundente timpurii din Africa de Est le-au lăsat fermierilor doar o săptămână de vreme uscată. O săptămână pentru a pregăti terenurile și a aplica îngrășăminte. Chiar și întârzierile scurte pot reduce recoltele de porumb cu aproximativ 4%. Asta arată cercetările din Zambia. Baldev Singh, un fermier din India, rezumă starea de spirit: „Acum, așteptăm și sperăm”. Atât.
