Declinul consumului arată tot mai clar că România nu mai poate amâna corectarea dezechilibrelor economice fără efecte vizibile în economia reală. Datele din comerțul cu amănuntul indică faptul că modelul bazat pe cerere susținută artificial a intrat într-un punct dificil, iar evoluțiile recente nu mai pot fi ascunse în spatele unor mici reveniri de la o lună la alta.
În primele cinci luni din 2026, volumul cifrei de afaceri din retail, fără autovehicule și motociclete, a scăzut cu 5,5% ca serie brută și cu 5,3% ca serie ajustată. În mai, comparativ cu mai 2025, reculul a fost de 4,5% pe seria brută și de 4,7% pe seria ajustată. Aceasta este a zecea lună la rând de scădere anuală, ceea ce arată că nu este vorba despre o simplă sincopă.
Există totuși o creștere lunară în mai față de aprilie, de 1,2% în seria brută și de 1,3% în seria ajustată. Însă acest avans nu reușește să acopere pierderea anuală și nici să refacă încrederea din mediul de afaceri. Pentru companii, diferența dintre un plus de 1,3% într-o lună și un minus de 4,7% față de anul trecut se poate traduce în decizii concrete privind investițiile, extinderea sau înghețarea planurilor.
Cea mai puternică scădere s-a văzut în segmentul nealimentar, care a coborât cu 7,9% în seria brută și cu 7,7% în seria ajustată în primele cinci luni. Acest lucru sugerează că gospodăriile reduc cheltuielile discreționare și amână cumpărături precum electrocasnicele, hainele sau alte produse considerate până recent accesibile. Potrivit unei analize publicate de Financiarul, semnalul mai rece vine însă din categoria produselor de bază.
Produsele alimentare, băuturile și tutunul au înregistrat și ele scăderi de 3,7% în seria brută și de 3,5% în seria ajustată. Când slăbește și această zonă, presiunea nu mai este doar asupra cheltuielilor opționale, ci asupra cererii interne chiar în zona esențială. Și carburanții au rămas pe minus, cu 2,8% în seria brută și 1,7% în seria ajustată în datele cumulate, iar în mai față de aprilie nu au arătat o revenire convingătoare.
În aceste condiții, slăbiciunea consumului nu mai este izolată într-un singur colț al pieței, ci apare aproape peste tot. Datele nu indică exact cauzele și nici nu includ măsuri anunțate de Guvern sau de Banca Națională, dar seria de cifre transmite singură mesajul: declinul anual persistă, este puternic în special în nealimentar, iar revenirea lunară este prea modestă pentru a schimba tendința.
Consecințele se văd deja în comportamentul companiilor. Retailerii sunt împinși spre promoții, renegocierea aprovizionării și amânarea investițiilor în magazine, logistică sau tehnologie comercială. Producătorii care depind de comenzile din nealimentar primesc semnalul că volumele rămân fragile. În același timp, companiile listate sau finanțate prin credit se confruntă cu dificultatea de a susține în fața investitorilor și creditorilor ipoteza unei reveniri rapide a consumului, după zece luni consecutive de scădere anuală.
Există și argumentul prudenței. Creșterea lunară din mai, de 1,2% pe seria brută și 1,3% pe seria ajustată, arată că piața nu este în cădere liberă. Segmentul nealimentar a urcat cu 3,2% brut și 2,3% ajustat față de aprilie, iar alimentarul a avansat și el. Totuși, tocmai caracterul limitat al acestei reveniri arată mai degrabă fragilitatea modelului decât rezistența lui. Economia încă respiră, dar semnele arată că nu mai poate susține la nesfârșit amânarea corecțiilor.
