Un studiu efectuat recent de cercetătorii de la Spitalul Mount Sinai atrage atenția asupra limitărilor metodelor actuale de evaluare a riscului cardiovascular. Rezultatele arată că aproape 50% dintre persoanele care pot fi afectate de un infarct nu sunt identificate prin instrumentele standard de evaluare. Astfel, plăcile arteriale asimptomatice rămân nedepistate până în ultimul moment.
Concluziile studiului s-au bazat pe analiza a 474 de pacienți afectați de primul infarct. Aceștia au descoperit că metodele uzuale de diagnostic nu reușesc să identifice pacienții cu ateroscleroză tăcută, o condiție care poate duce la blocarea arterelor. Aceste descoperiri subliniază necesitatea unor strategii mai eficiente în preventia bolilor cardiovasculare.
Ce nu se vede la prima evaluare
În prezent, medicii utilizează în principal două instrumente pentru a evalua riscul de infarct sau accident vascular cerebral în următorii zece ani.
- ASCVD consideră factori precum: vârsta, sexul, rasa, tensiunea arterială, valorile colesterolului, diabetul și fumatul.
- PREVENT este mai recent și include un număr mai mare de factori de risc, fiind privit ca un avans în prevenția bolilor cardiovasculare.
Problema acestor metode este că se bazează pe statistici generale, fără a putea indica leziuni existente pe vasele de sânge. Evaluările oferă un risc mediu pe grupuri, nu individualizat, ceea ce face ca ateroscleroza subclinică să rămână nesesizată, chiar și la pacienți cu un aparent profil sănătos. De exemplu, 45% dintre pacienții care ar fi fost evaluați cu două zile înainte de infarct nu ar fi primit recomandări pentru tratament preventiv folosind ASCVD. În cazul PREVENT, acest procent crește la 61%. Aceasta ridică întrebări asupra eficienței metodele de evaluare actuale și sugerează necesitatea unor strategii adiționale, cum ar fi investigațiile imagistice cardiace.
Semnele ascunse care scapă din vedere
Cercetătorii au constatat că majoritatea participanților la studiu (60%) au simțit primele simptome, cum ar fi durerile în piept sau respirația grea, cu mai puțin de două zile înainte de infarct. Aceasta sugerează că plăcile de aterom se formează lent și sunt descoperite doar în stadii avansate. De multe ori, sindromul coronarian acut apare brusc, fără avertismente.
Un alt aspect important este că plăcile aterosclerotice pot să se rupă chiar și la pacienți care au analize considerate normale. Pacienți cu scoruri de risc sub 5% sunt adesea externați fără alte evaluări, deși mulți dintre ei aveau deja arterele afectate. Factori precum genetica, istoricul familial de boli de inimă și inflamația cronică sunt determinanți cruciali în apariția infarctului miocardic silențios.
Ce ar putea schimba abordarea
Specialiștii sugerează introducerea investigațiilor imagistice, cum ar fi angiografia coronariană, în evaluările de rutină. Aceste metode pot identifica plăcile ce nu dau simptome, dar care prezintă un risc crescut. Autorii studiului argumentează că este esențial să căutăm boala activ, nu doar să estimăm probabilități. Metodele moderne precum tomografia computerizată cardiacă sau ecografia Doppler ar putea spori rata de depistare timpurie a bolii coronariene.
Un pas înainte în prevenție
Cercetătorii recunosc utilitatea metodelor actuale, dar subliniază că acestea sunt insuficiente. ASCVD și PREVENT rămân relevante în deciziile medicale, dar trebuie integrate cu investigații personalizate. De exemplu, pacienții cu risc la limită ar trebui să beneficieze de examinări regulate, chiar și fără simptome. Monitorizarea continuă a factorilor de risc cardiovascular este vitală.
Un detaliu semnificativ este că pacienții au raportat apariția durerilor în piept cu doar 1,7 zile înainte de infarct. Acest interval scurt complică intervențiile preventive. Astfel, medicina preventivă trebuie să includă atât evaluarea riscurilor, cât și depistarea timpurie a modificărilor vasculare.
Ce urmează? Echipa de la Mount Sinai propune studii menite să testeze protocoale combinate: evaluări de risc alături de imagistică non-invazivă pentru pacienții cu rezultate neconcludente. Scopul este utilizarea scorurilor ca prim pas într-un proces de screening mai amplu, subliniind importanța colaborării între cardiologi, medici de familie și specialiști în imagistică.
Ce pot face pacienții de acum înainte
Dacă ai peste 40 de ani și te încadrezi în categoria de risc scăzut, nu înseamnă că ești complet protejat de infarct. Discută cu medicul dacă scorul tău ASCVD include toți factorii relevanți. Dacă ai antecedente familiale de boli de inimă, este posibil să ai nevoie de evaluări suplimentare, precum screening genetic sau evaluarea inflamației vasculare.
Cei care urmează deja un tratament cu statine nu trebuie să modifice regimul terapeutic, dar este esențială monitorizarea continuă a stării de sănătate. Adoptarea unui stil de viață sănătos, gestionarea greutății, reducerea stresului și activitatea fizică regulată rămân pași esențiali în prevenția bolilor cardiovasculare.
Tehnologiile care depistează ateroscleroza în stadii incipiente pot aduce o schimbare semnificativă în prevenția bolilor de inimă, salvând multe vieți anual. Progresul în diagnosticare, educația medicală și accesul la investigații moderne pot îmbunătăți semnificativ prognosticurile pacienților cu risc cardiovascular.
