Ai un șef genial. Dar locul de muncă te seacă de energie? Nu ești singurul. Mulți angajați rămân ani de zile într-un mediu toxic. Sunt atrași de promisiunea de a învăța de la un lider excepțional. Atenție! Geniul nu scuză abuzul.
Un studiu recent, citat de News24, arată că angajații sunt mai puțin predispuși să vadă un șef ca fiind abuziv dacă acesta are performanțe înalte. Comportamentul toxic e reinterpretat ca „dragoste cu forța”. Cum se întâmplă asta? Și mai ales, cum scapi din această capcană? E întrebarea cheie.
Portretul robot al șefului manipulator
Maureen Adams, coach în carieră, îl descrie fără menajamente. „Vor călca pe oameni pentru a se asigura că rămân unde sunt și controlează toate conversațiile”. La început, pare că ai dat lovitura. Crezi că vei fura meserie. Numai că realitatea te lovește rapid. Vei fi exclus din ședințe importante. Vei primi doar sarcini minore. Ironia sortii…
Chiar dacă avansezi, lupta se intensifică. Odată ce te-ai instalat pe o poziție, „vei fi demotivat rapid, deoarece atunci când faci ceva bine, acest lucru nu va fi observat sau îți va fi luat pentru un alt proiect”, adaugă Adams. Concluzia e dură. E greu să te simți valorizat, apreciat sau înțeles. Deci, ești doar un executant. Un simplu instrument.
Semnalele de alarmă pe care le ignori
Te-ai întrebat vreodată dacă șeful tău se încadrează în acest tipar? Adams oferă câteva indicii clare. Nu poți anticipa ce urmează la locul de muncă. O sarcină e urmată brusc de alta, urgentă. Sună familiar? Probabil ai auzit și replicile clasice: „Nu veni la mine cu probleme, vino la mine cu soluții” sau „Nu-mi pasă cum o faci, doar fă-o”. Când lucrurile merg prost, ești acuzat că te comporți ca un elefant într-un magazin de porțelanuri. Practic, e gaslighting.
Aceste relații toxice pot dura ani de zile. Prestigiu, un nume mare pe cartea de vizită… Toate te țin legat. De ce e atât de greu să pleci? „Cătușele de aur”.
„Dacă se află într-o companie prestigioasă sau într-un rol care, pentru lumea exterioară, pare minunat pentru toți ceilalți, atunci plecarea poate părea o renunțare”, spune Adams. Dar uneori e vital să recunoști că ai făcut tot ce ai putut. La fel ca într-o relație amoroasă toxică, firimiturile de laudă te fac să te întorci mereu. Hannah Salton, coach specializat în schimbarea carierei, avertizează: extremele nu sunt sănătoase.
Cum pleci corect? Strategia de evadare
Când, în sfârșit, aduni curajul să pleci, discreția e esențială. Adams recomandă să-ți găsești mai întâi un alt loc de muncă. Evită scurgerile emoționale. Mulți renunță imediat la muncă, dar colegii observă repede lipsa de entuziasm. Cel mai bine e să taci. Stabilește-ți obiective private pe care să le atingi înainte de a trânti ușa. „Le spun oamenilor să-și stabilească un termen limită”, spune Adams. Decide că până la o anumită dată vei atinge anumite obiective pentru CV-ul tău, astfel încât să știi că ai obținut ceva din acel rol. Atât.
