Microbiomul intestinal este asociat de obicei cu digestia, însă o cercetare recentă indică o legătură care merge mai departe. La adulții cu boală coronariană, o alimentație corelată cu un microbiom intestinal mai sănătos a fost asociată cu un risc mai redus de mortalitate de toate cauzele. Informația nu sugerează efecte miraculoase, dar întărește ideea că alegerile alimentare pot conta nu doar pentru stomac, ci și pentru inimă.
Studiul a analizat, pentru perioada 2005 și 2018, date din NHANES, adică National Health and Nutrition Examination Survey. Cercetătorii au urmărit relația dintre boala coronariană și scorurile mai mari la Dietary Index for Gut Microbiota. Rezultatele au arătat că persoanele cu scoruri mai ridicate au avut un risc mai mic de mortalitate de toate cauzele. În plus, asocierea a fost neliniară, iar cel mai evident avantaj a apărut atunci când scorurile au ajuns la 5 sau mai mult.
Concluzia practică nu este că ar trebui urmărită perfecțiunea sau o dietă rigidă. Mai degrabă, datele susțin o direcție alimentară bazată pe echilibru, varietate și alimente integrale, cu beneficii potențiale pentru starea generală, sănătatea intestinală și protecția cardiovasculară. Pentru persoanele care au în familie afecțiuni cardiace sau sunt preocupate de prevenție, mesajul devine cu atât mai relevant.
Este important însă de reținut că studiul nu arată că un anumit regim vindecă boala coronariană și nici că relația observată este cauzală. Cercetătorii au identificat o asociere, nu au demonstrat că alimentația a produs direct reducerea riscului. Potrivit Revistaioana, exact această legătură dintre dietă și un risc mai scăzut de mortalitate a fost observată la adulții cu boală coronariană.
În ultimii ani, interesul pentru microbiomul intestinal a crescut, inclusiv în raport cu sănătatea cardiovasculară. În această zonă, recomandările alimentare întâlnite frecvent pentru susținerea unui microbiom sănătos vizează diete bogate în fibre și alimente fermentate. În practică, asta poate însemna alegeri mai dese de alimente integrale și mese simple, mai puțin procesate, precum și introducerea regulată a unor porții mici de alimente fermentate.
Asocierea cea mai puternică a fost observată la un scor de 5 sau mai mare în Dietary Index for Gut Microbiota. Cum datele publicate nu traduc acest scor într-un meniu exact, cifra nu trebuie privită ca un obiectiv strict de urmărit. Mai utilă este ideea din spatele ei: consecvența alimentară pare să conteze mai mult decât schimbările rare sau de scurtă durată. Asta înseamnă că pașii mici, repetați în timp, pot fi mai importanți decât încercările de moment.
Autorii nu închid subiectul, ci indică nevoia unor cercetări viitoare care să poată clarifica dacă există o relație cauzală. Până atunci, mesajul rămâne unul echilibrat: mesele construite în jurul varietății și al alimentelor integrale pot fi o alegere rezonabilă. Pentru cei care au boală coronariană sau urmează recomandări medicale pentru inimă, orice schimbare de dietă are sens să fie discutată și cu un specialist.
