Un nou amestec de nutrienți deschide noi direcții în cercetarea autismului

Un studiu recent realizat de cercetătorii de la Academia Sinica din Taiwan sugerează că un amestec de zinc, serină și aminoacizi ar putea îmbunătăți comportamentele sociale la șoarecii care prezintă trăsături asociate autismului. Totuși, specialiștii avertizează asupra interpretării rezultatelor. Efectele acestui mix de nutrienți la oameni nu sunt clare și necesită investiții suplimentare.

Primele semne din laborator

Cercetătorii au efectuat teste pe trei tipuri de șoareci care manifestă comportamente relevante pentru tulburările de spectru autist. După o săptămână de tratament cu doze mici de zinc, serină și aminoacizi cu lanț ramificat, activitatea neuronală din amigdală a revenit la niveluri normale. Șoarecii au arătat îmbunătățiri în interacțiunile sociale, un aspect important pentru sănătatea mintală.

Observațiile sugerează că, în creierul șoarecilor tratați, nivelul proteinelor implicate în comunicarea neuronală a devenit similar cu cel al șoarecilor sănătoși. Acest efect s-a manifestat doar atunci când substanțele au fost administrate împreună. Dacă ele au fost administrate separat, nu s-au observat schimbări semnificative.

Autorii studiului afirmă că amestecul acționează ca un sistem complex. Autismul implică numeroase gene, astfel încât o singură cale moleculară ar putea să nu fie eficientă. O combinație diversificată de nutrienți ce vizează mai multe mecanisme ar putea avea un impact mai puternic asupra spectrului autismului.

Aspecte importante în studiu

Dr. Tobias Bast, psiholog la Universitatea Nottingham, subliniază două aspecte. Primul este că expresia „șoareci cu autism” este inexactă. Modelele animale reproduc doar anumite trăsături genetice și comportamentale, fără a reflecta integral spectrul afecțiunii umane. Apoi, studiile pe animale nu pot oferi soluții definitive pentru oameni.

Al doilea punct se referă la metoda de realizare a studiului. În anumite teste, șoarecii au primit mai întâi placebo și apoi mixul de nutrienți. Îmbunătățirile obținute ar putea fi rezultatul repetării testelor, nu al efectului tratamentului. Într-unul dintre experimente, efectul favorabil s-a observat doar într-un singur test social, când suplimentele au fost oferite la final.

Cifrele din studiu

Limitările studiului se conturează prin probleme legate de analizele statistice și de designul experimentelor. Fără dovezi solide, concluziile rămân incerte și nu se poate estima impactul asupra sănătății mintale la oameni.

Ce urmează după aceste rezultate

Cercetătorii, pe de altă parte, consideră că amestecul de nutrienți ar putea oferi o alternativă mai sigură pentru tratamente pe termen lung, având în vedere că dozele mici diminuează riscurile efectelor secundare. Totuși, sunt necesare teste pe alte specii animale și studii pe termen mai lung pentru a valida rezultatele, în special în ceea ce privește cercetările despre autism.

Zincul și BCAA se regăsesc în alimente comune, iar serina este natural produsă de organism. Aceste aspecte ar putea facilita evaluarea siguranței în eventuale studii clinice pe oameni. În prezent, nu există studii clinice care să fi fost anunțate, iar dovezile necesare pentru a susține eficiența acestui amestec de nutrienți pentru copiii cu autism lipsesc.

Mesajul pentru părinți și persoanele afectate de tulburări de spectru autist este clar: nu există dovezi că acest mix de nutrienți are efecte benefice la oameni, iar suplimentele alimentare netestate pot prezenta riscuri. Cauzele autismului rămân parțial neelucidate, iar orice tratament nou trebuie să fie supus unei validări științifice riguroase.

O nouă direcție în cercetare

Chiar dacă aplicațiile practice sunt, deocamdată, îndepărtate, cercetarea deschide o nouă direcție. Autorii studiului sugerează că intervențiile nutriționale combinate ar putea oferi rezultate superioare. În loc să se crească doza unei singure substanțe, amestecurile de nutrienți în doze mici ar putea constitui o opțiune mai sigură pentru copii.

Schimbările rapide observate în studiu, în doar o săptămână, indică posibilități de intervenții mai puțin stresante pe termen lung pentru tinerii cu tulburări de spectru autist. Cu toate acestea, până la completarea studiilor clinice riguroase, aceste ipoteze rămân speculative. Studiul, finanțat de Academia Sinica și Consiliul Național pentru Știință și Tehnologie din Taiwan, a fost publicat în revista PLOS Biology, reprezentând un pas important în cercetarea autismului. Specialiștii subliniază necesitatea prudenței și a așteptării unor dovezi clare înainte de implementarea pe oameni.