ASF contestă investițiile Pilonului 2 în companii din apărare și armament

ASF contestă investițiile Pilonului 2 în companii din apărare și armament

Autoritatea de Supraveghere Financiară a transmis Parlamentului și Guvernului un aviz critic față de proiectul susținut miercuri de Guvern, prin care fondurile de pensii private ar putea investi în companii din apărare, securitate și armament convențional, inclusiv în activități cu dublă utilizare. Până acum, regulile Pilonului 2 impuneau administratorilor plasamente aliniate principiului „prudent person”, adică investiții sigure și diversificate pentru economiile de pensie.

ASF invocă obiecții economice, etice și reputaționale și cere ca inițiativa să ajungă inclusiv la CSAT. Miza este importantă, având în vedere că Pilonul 2 administrează economiile a aproximativ 9 milioane de români și active echivalente cu 11% din PIB.

Problema principală indicată de instituție ține de dimensiunea redusă a pieței locale. Pe Bursa de Valori București sunt listați 347 de emitenți, însă doar trei companii activează în industria de apărare și sunt eligibile: Aerostar S.A., IAR Brașov și Turbomecanica S.A. În aceste condiții, o eventuală deschidere a Pilonului 2 către acest sector ar putea lovi de lipsa lichidității, de prețuri de intrare mai ridicate și de concentrarea riscului. Potrivit Financiarul, ASF avertizează că, dacă volumele locale nu pot prelua aceste plasamente, o parte din bani s-ar putea îndrepta spre companii din alte state. „Astfel, există riscul ca fondurile de pensii din România să finanțeze industria de armament din alte state.”

Guvernul și-a asumat ca 50% din produsele livrate în cadrul proiectelor SAFE să fie produse în România. În același timp, România a primit peste 16,6 miliarde de euro prin programul „Acțiunea pentru securitatea Europei” pentru intervalul 2026-2030, a doua cea mai mare alocare din Uniunea Europeană după Polonia. ASF mută însă discuția spre mandatul fondurilor de pensii, care vizează conservarea și creșterea pe termen lung a economiilor participanților, nu finanțarea unui obiectiv industrial.

Instituția avertizează că randamentele acestui sector pot depinde puternic de ciclul geopolitic, ceea ce intră în tensiune cu profilul de risc al unui sistem de economisire obligatorie. „Fondurile de pensii private nu ar trebui să depindă nici direct, nici indirect, de escaladarea conflictelor pentru obținerea de randamente.” ASF mai atrage atenția și asupra efectelor unei eventuale stabilizări internaționale: „În perioade de stabilitate internațională, performanțele financiare ale industriei de apărare pot scădea semnificativ, afectând astfel activele fondurilor de pensii administrate privat.”

Proiectul exclude explicit investițiile în companii implicate în producerea de arme interzise prin tratate internaționale, precum minele antipersonal sau armele chimice și biologice. Cu toate acestea, ASF susține că rămâne o problemă de guvernanță, deoarece participanții nu își aleg individual politica de investiții și nu pot elimina sectoare sensibile din portofoliu. „Participanții nu controlează individual politica de investiții și nu pot alege să evite sectoare care contravin convingerilor lor morale. Investițiile în industria armamentului ar putea obliga indirect milioane de persoane să finanțeze activități contrare propriilor valori.”