Cartel Alfa şi BNS nu agreează formulele 2 şi 3 de calcul pentru salariul minim

0

Reprezentanţii Cartel Alfa şi ai Blocului Naţional Sindical au anunţat marţi, în cadrul Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social, că nu agreează formulele 2 şi 3 de calcul pentru stabilirea salariului minim şi au recomandat corecţii pentru prima variantă.

În cadrul întâlnirii desfăşurate la Palatul Victoria, preşedintele Cartel Alfa, Bogdan Hossu, a pledat ca de la 1 ianuarie 2020 salariul minim pe economie să fie de 2.260 de lei brut.

Prim-ministrul Ludovic Orban a anunţat, în debutul întâlnirii, că Executivul îşi doreşte o modalitate de calcul a salariului minim pe economie care să se bazeze pe realitatea economică şi care să nu creeze tulburări majore.

„În ceea ce priveşte proiectul privind salariul minim, noi ne menţinem punctul de vedere, vă spun sincer. Asta considerăm noi că este soluţia. Sigur, suntem deschişi pentru o discuţie, pentru anul viitor, să luăm în calcul orice fel de propunere şi iniţiativă pentru a îmbunătăţi. Dar tot pe ideea asta: noi dorim să ajungem la o modalitate de calcul a salariului minim pe economie care să se bazeze pe realitatea economică şi care să nu creeze tulburări majore în economie, în funcţionarea companiilor, în raportul dintre cerere şi ofertă. Şi, de asemenea, care să aibă cu adevărat rolul de a genera un stimulent şi nicidecum un instrument prin care să fie generate efecte negative”, a precizat premierul.

Bogdan Hossu a propus ca în formula de calcul a salariului minim să fie introdusă, ca factor de corecţie, şi valoarea coşului minim de consum pentru un trai decent.

„Formula dumneavoastră, pentru că nu este legată de fondul de investiţii sau stimularea fondului de investiţii, dă o curbură – şi asta se poate calcula – aplatizată. Ea are ca măsură efectivă că într-o anumită perioadă de timp îngheaţă salariul minim pe economie în România. Pentru că exact parametrul legat de diminuarea sărăciei şi îmbunătăţirea nivelului de trai al salariaţilor cu venituri scăzute nu este luat în considerare. Şi, în acest sens, pentru perspectiva de viitor, ar trebui ca pe formula numărul 1 – pentru că pe formulele 2 şi 3 avem obiecţii, deoarece nu sunt stimulatoare nici măcar pentru mediul economic – să fie introdus un factor de corecţie în funcţie de coşul de trai decent”, a afirmat el.

Hossu a propus ca de la 1 ianuarie salariul minim să aibă o valoare de 2.260 de lei, aşa cum a fost anunţat încă din luna septembrie.

„Astăzi ar trebui să avem un consens pe nivelul de salariu minim pentru 2020, de la 1 ianuarie. Legat tocmai de diferenţa de parametri de calcul, noi vă propunem să ne reîntoarcem la ceea ce este relativ acceptat de partenerii sociali şi predictibil, pentru că a fost anunţat din septembrie: ca de la 1 ianuarie 2020 salariul minim pe economie garantat în plată brut să fie de 2.260 de lei”, a precizat el.

Preşedintele Blocului Naţional Sindical, Dumitru Costin, a propus la rândul său renunţarea la variantele 2 şi 3 de calcul al salariului minim, precum şi o corectare a variantei 1.

„Eu propun o corectare a variantei 1 cu care aţi venit, (…) care ne va permite de acum încolo, ca parteneri sociali, de la an la an, să facem ajustările necesare. Formula domniilor voastre în varianta 1 presupunea corectarea salariului minim brut pe economie cu rata inflaţiei octombrie 2019, raportat la octombrie 2018 şi cu creşterea reală a productivităţii pe persoană ocupată 2018 – raportat la 2017. Formula de calcul pe care o propunem este aceea de a corecta salariul minim brut pe economie actual cu rata inflaţiei medii anuale 2020, nivelul estimat, corectată cu creşterea reală a productivităţii pe persoană ocupată pentru 2020, raportat la 2019, nivel estimat, şi corectat cu jumătate din rata de creştere a salariului real 2020/2019 – nivel estimat”, a explicat el.

Dumitru Costin a atras atenţia şi asupra faptului că legarea anumitor salarii şi indemnizaţii din sectorul public de valoarea salariului minim poate genera pe viitor o frânare a majorării salariului minim, din cauza impactului bugetar pe care l-ar genera.

„Vă propunem să discutăm nevoia de revizuire a legăturilor directe între salariul minim şi alte elemente de politică salarială şi politică socială, pentru că există riscul uriaş ca din 1 ianuarie 2023, ţinând cont de prevederile legii de salarizare în sectorul public, care este legată în ansamblul său de valoarea salariului minim, să condamnăm salariul minim pe economie să rămână încremenit în proiect ani de zile, ca valoare, întrucât impactul salarizării în sectorul public va fi unul devastator, greu de susţinut. (…) Dacă aplic coeficienţii de multiplicare, efectiv explodează costurile pe care va trebui să le suportăm. Trebuie să găsim o soluţie rezonabilă, astfel încât să avem o politică corectă de salarizare şi în sectorul public din România, dar să nu blocăm pe ani de zile evoluţia salariului minim în mediul economic concurenţial. (…) Această creştere de salariu minim pe care o propuneţi, de exemplu, aduce 80 de lei pe net la un salariat cu salariul minim, iar – mă refer la domnia voastră – 1.000 de lei net. La un parlamentar înseamnă un plus de 789 de lei. La un primar de oraş mare – nu la Bucureşti – 687 de lei”, a spus el.

De asemenea, Dumitru Costin a recomandat ca în perioada următoare să fie încheiat un acord tripartit Guvern – patronate – sindicate, în cadrul căruia să fie asumat un calendar de creştere a salariului minim.

„De asemenea, v-am sugerat, tot în acest grup de lucru tripartit, să luăm în calcul şi revizuirea politicii fiscale pentru salariul minim, pentru că avem cea mai ridicată rată de impunere pentru salariul minim din UE”, a declarat el.

Pe 26 noiembrie, Dumitru Costin arăta că Guvernul a propus trei variante de lucru, cu trei formule, pe baza cărora să se determine valoarea salariului minim de la 1 ianuarie 2020.

„Prima variantă a Guvernului este dată de o formulă matematică, ce sună după cum urmează: salariul minim pe anul 2019 înmulţit cu sau corectat cu productivitatea şi corectată cu inflaţia. Cea de a doua variantă cu care a venit Guvernul este salariul din 2019 corectat cu productivitatea, corectat cu inflaţia şi corectat cu dinamica creşterii economice. Cea de a treia variantă de lucru cu care a venit Guvernul este salariul minim din 2019 corectat cu productivitatea, corectat cu inflaţia şi corectat cu un procent din raportul dintre rata efectivă de şomaj şi rata naturală a şomajului”, spunea Dumitru Costin.

Sursa: Financiarul.ro.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata