China reprezintă un risc semnificativ pentru securitatea rețelelor energetice din Europa, din cauza controlului său asupra componentelor esențiale și a lanțurilor de aprovizionare. Aceasta este atenționarea transmisă de Radmila Sekerinska, secretar general adjunct al NATO. Declarația reiese din îngrijorarea tot mai mare a Alianței Nord-Atlantice cu privire la influența Chinei asupra infrastructurii critice europene, percepută ca o vulnerabilitate strategică în creștere.
Dependența europeană de tehnologia chineză alarmează NATO
Radmila Sekerinska a subliniat într-un interviu faptul că Europa a devenit periculos de dependentă de echipamentele chinezești în sectorul energetic. Transformatoarele, invertoarele și alte componente esențiale pentru rețelele electrice provin în principal din China. Această situație oferă Beijingului un instrument geopolitic considerabil de presiune asupra statelor europene.
Oficialul NATO a menționat că multe dintre componentele integrate în infrastructura critică a țărilor europene sunt fabricate de corporații chinezești. Ea a avertizat că aceste echipamente pot conține vulnerabilități care permit accesul neautorizat. Riscurile legate de sabotaj sau întreruperea furnizării de energie devin foarte reale în cazul unor conflicte sau tensiuni politice.
Contextul expansiunii chineze în energia europeană
În ultimii 15 ani, China a devenit lider global în producția de echipamente pentru energie regenerabilă. Companii precum Longi, Trina Solar și Huawei domină piețele de panouri fotovoltaice, invertoare și sisteme de stocare a energiei. Prețurile competitive au determinat multe țări din Europa să adopte tehnologie chineză în tranziția către energie verde.
Beijingul controlează aproximativ 80% din producția globală de panouri solare și 60% din capacitatea de fabricare a turbinelor eoliene. Europa importă anual echipamente de energie regenerabilă în valoare de peste 40 de miliarde de euro din China. Această dependență s-a accentuat pe măsură ce Uniunea Europeană își accelerează planurile de decarbonizare și de reducere a dependenței de combustibilii fosili din Rusia.
Lecțiile din dependența de gazul rus
Sekerinska a comparat situația actuală cu dependența anterioară de gazul rusesc, subliniind că Europa nu a învățat suficient din criza energetică provocată de războiul din Ucraina. Ea a subliniat că trecerea de la o dependență la alta nu constituie o soluție de securitate viabilă.
Conflictul din Ucraina a evidențiat vulnerabilitatea Europei în contextul dependenței de un singur furnizor de resurse critice. Prețurile la energie au crescut dramatic în 2022, iar multe țări au fost obligate să implementeze măsuri de raționalizare. Industria europeană a suferit pierderi de competitivitate din cauza costurilor energetice de cinci ori mai mari decât în SUA sau China.
Măsurile propuse de NATO și Uniunea Europeană
NATO colaborează cu Uniunea Europeană pentru a identifica și atenua riscurile asociate infrastructurii critice. A fost înființat un Centru de Coordonare pentru Protecția Infrastructurii Critice, situat la Haga, care monitorizează amenințările fizice și cibernetice la sistemele energetice și de transport din statele membre.
Comisia Europeană a propus reglementări noi care impun evaluări obligatorii de securitate pentru echipamentele de infrastructură critică. Companiile vor trebui să demonstreze că furnizorii din țări terțe nu reprezintă riscuri de securitate. Legislația propusă ar putea interzice sau restricționa utilizarea tehnologiei chineze în sectoare sensibile, precum energia și telecomunicațiile.
Reacția industriei și a statelor membre
Germania și Franța și-au exprimat preocupările legate de costurile ridicate necesare pentru înlocuirea echipamentelor chinezești existente. Berlinul estimează că eliminarea totală a tehnologiei chineze din rețelele energetice ar putea costa peste 100 de miliarde de euro. Trecerea la alternativele locale ar putea întârzia semnificativ obiectivele climatice ale Uniunii Europene.
Asociația Producătorilor Europeni de Energie Regenerabilă a avertizat că restricțiile excesive ar putea încetini tranziția energetică. Reprezentanții industriei argumentează că tehnologia chineză este cu 30-40% mai ieftină decât alternativele din Europa sau Statele Unite. Aceștia solicită o abordare echilibrată, care să îmbine securitatea cu accesibilitatea economică.
Companiile chinezești contestă acuzațiile
Huawei și alte companii chinezești au negat că echipamentele lor reprezintă riscuri de securitate. Aceste firme argumentează că sunt supuse unor standarde duble și că acuzațiile au motivații politice. Un purtător de cuvânt al Huawei a afirmat că firma este deschisă la audituri de securitate independente și respectă transparența în toate jurisdicțiile.
Ministerul Afacerilor Externe din China a caracterizat avertizările NATO drept „histerizare” și „protecționism mascat”. Beijingul acuză Occidentul că încearcă să împiedice dezvoltarea economică a Chinei prin restricții comerciale nejustificate. Oficialii chinezi au amenințat cu represalii economice dacă Europa va adopta măsuri discriminatorii împotriva companiilor chinezești.
Alternativele europene și provocările producției locale
Uniunea Europeană lucrează la dezvoltarea capacităților de producție interne pentru echipamente energetice. Programul European Chips Act și Net-Zero Industry Act preconizează investiții semnificative pentru a reduce dependențele strategice. Totuși, construirea de fabrici și formarea forței de muncă pot dura ani de zile.
Companii europene precum Vestas, Siemens Energy și Schneider Electric își extind capacitățile de producție, aceste investiții fiind sprijinite de subvenții guvernamentale și fonduri preferențiale din partea Băncii Europene de Investiții. Experții estimează că până în 2030, Europa ar putea satisface 50% din necesitățile sale de echipamente pentru energie regenerabilă din producția internă.
Implicațiile pentru România și Europa de Est
România și alte țări din Europa de Est au investit semnificativ în parcuri fotovoltaice și eoliene, utilizând tehnologie chineză. Proiectele de energie regenerabilă din țară beneficiază de fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență. Multe dintre aceste instalații utilizează echipamente importate din China.
Autoritățile române trebuie să evalueze riscurile de securitate asociate cu infrastructura energetică existentă. Înlocuirea echipamentelor chinezești ar putea costa miliarde de euro și ar întârzia atingerea obiectivelor de energie verde. Ministerul Energiei colaborează cu experții NATO pentru a identifica vulnerabilitățile critice și pentru a prioritiza măsurile de reducere a riscurilor.
