Alimentația, o armă secretă? Cine s-ar fi gândit? Un avertisment serios. Uniunea Europeană trebuie să își reducă dependențele externe. Urgent. Miza e mare: evitarea unei vulnerabilități majore. Un semnal de alarmă tras recent la o conferință importantă, conform News24.
Comisarul european pentru agricultură, Christophe Hansen, a subliniat un aspect. Folosirea hranei ca instrument de presiune este o componentă a războiului hibrid. Avertizează că poate afecta direct securitatea întregului bloc comunitar. Informațiile au fost transmise de News24. „Nu putem construi un continent cu stomacul gol”, a punctat Hansen. Simplu și direct.
Rusia și „al doilea petrol”: strategia care îngrijorează UE
Hansen a arătat direct spre strategia Moscovei. Resursele agricole sunt folosite ca pârghie de influență pe scena internațională. Comisarul a explicat că dependența de importurile alimentare din Rusia reprezintă un risc major pentru orice stat. „Rusia consideră cerealele ca un al doilea petrol. Şi nu sunt eu cel care spune asta. Sunt ei cei care o spun şi se folosesc masiv de asta”, a declarat Hansen. Așadar, dependența înseamnă vulnerabilitate. Trebuie să lucrăm asupra acestui aspect, a insistat oficialul european. Coincidență?
Lecția amară a fertilizatorilor: un precedent periculos
Comisarul Hansen și-a exprimat îngrijorarea față de o vulnerabilitate deja existentă. UE a fost puternic dependentă de importurile de fertilizatori din Rusia și Belarus. O situație extrem de riscantă, după cum a precizat oficialul. „Nu vreau să ne îndreptăm spre aceleaşi dependenţe în materie de producţie alimentară”, a adăugat Hansen. Trebuie învățat din greșeli. Ieri, nimeni nu credea că se va ajunge aici. Surprinzător, nu?
Securitatea alimentară, jumătatea neglijată a ecuației de securitate
În viziunea comisarului pentru agricultură, securitatea alimentară este o componentă esențială a securității generale. A fost adesea trecută cu vederea. El a cerut o abordare mai complexă a apărării. Aceasta ar trebui să includă și acest domeniu strategic. „Trebuie să examinăm impactul mondial al utilizării produselor alimentare ca armă de război”, a pledat Hansen. Un punct de vedere important.
„Războiul hibrid” pe care l-am ignorat: e timpul să acționăm
„Dacă se vorbeşte de securitate fără a se vorbi de alimentaţie, nu se acoperă decât jumătate din câmpul de luptă”. O declarație tranșantă. Hansen a concluzionat că trebuie să recunoaștem că alimentația face parte dintr-un război hibrid. Un război pe care l-am neglijat adesea. Dar, în aceste vremuri critice, trebuie să trecem la nivelul următor. Nimic nou, am putea spune, dar miza e uriașă. Atât.
