Cotația Brent pentru contractele futures din septembrie a revenit la aproximativ 85 de dolari pe baril, după ce pe 1 iulie coborâse la minimul de 71,57 dolari. Mișcarea a venit în contextul tensiunilor dintre Statele Unite și Iran, care au împins din nou piața petrolului în sus. În același timp, petrolul american WTI s-a apropiat de 80 de dolari pe baril.
Pentru economia locală, această evoluție adaugă presiune peste costurile deja ridicate la carburanți, într-un moment în care inflația anuală a fost de 10,4% în iunie, în scădere marginală de la 10,9% în luna precedentă. Față de aceeași perioadă a anului trecut, motorina din România este mai scumpă cu 28,16%, iar benzina cu 22,74%.
Creșterile se văd direct în cheltuielile companiilor. Energia electrică s-a scumpit în România cu aproape 60% față de anul trecut, după eliminarea schemei de plafonare, iar segmentul cumulat energie, gaze și încălzire a urcat cu peste 35%. Pentru transportatori, firme de construcții, exploatații agricole și industrie, o motorină mai scumpă intră imediat în costul logistic și în costul de producție.
Potrivit Financiarul, cererea nu a cedat nici în perioada de vârf a prețurilor. În martie 2026, când motorina a ajuns aproape de 10 lei pe litru, iar benzina la 9,18 lei pe litru, consumul de motorină a crescut cu 21%. Acest lucru indică o cerere inelastică în sectoarele productive și sugerează că firmele au continuat să cumpere inclusiv la maximele de preț, ceea ce face probabil transferul costurilor în prețul final al bunurilor și serviciilor.
Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, a explicat diferența dintre 2025 și 2026: „În 2025, prețurile au fost relativ stabile. Prețul mediu al benzinei s-a menținut între 7,28 lei și 7,39 lei pe litru în perioada ianuarie-aprilie, variația fiind de doar 1,5%. Motorina a avut o evoluție similară, cu valori cuprinse între 7,40 lei și 7,65 lei pe litru. În schimb, în 2026, creșterile au fost mult mai puternice. Benzina a pornit de la un preț mediu de 7,70 lei pe litru în ianuarie, a urcat la 7,95 lei în februarie și a atins 9,18 lei în martie. În aprilie, prețul mediu a coborât ușor la 8,79 lei pe litru. Comparativ cu aprilie 2025, benzina era mai scumpă cu aproximativ 19,6%. Motorina a avut o creștere și mai mare. De la 7,88 lei pe litru în ianuarie, prețul a urcat la 8,12 lei în februarie și aproape 10 lei în martie, înainte să scadă la 9,53 lei în aprilie. Față de aprilie 2025, motorina era mai scumpă cu aproximativ 27,6%”.
Silviu Gresoi, expert în energie, a arătat că actuala creștere a petrolului reflectă în principal riscul perceput privind transportul și aprovizionarea, nu o întrerupere efectivă a fluxurilor. „Reizbucnirea conflictului cu Iranul a introdus o primă suplimentară de risc geopolitic în prețul petrolului. Creșterea de la aproximativ 71 la peste 85 de dolari pe baril reflectă, în această etapă, mai ales temerile privind posibile întreruperi ale transportului și aprovizionării. Pentru România, scumpirea petrolului se transmite treptat în prețurile carburanților, prin cotațiile internaționale, cursul leu, dolar, costurile de rafinare și transport, dar și prin nivelul taxelor. Prețurile de la pompă nu cresc neapărat imediat și în aceeași proporție cu prețul barilului, deoarece există stocuri, contracte și decalaje comerciale.”
Același expert a explicat și efectul în economie: „Problema pentru România nu se limitează la costul alimentării autoturismelor. Motorina mai scumpă afectează transporturile, agricultura, construcțiile și distribuția, iar aceste costuri se transferă ulterior în prețurile alimentelor și ale altor produse. Prin urmare, un șoc petrolier prelungit poate genera un nou val de inflație și poate reduce puterea de cumpărare. Dacă tensiunile se diminuează și rutele comerciale rămân funcționale, o parte din această primă de risc poate dispărea. Dacă apar însă întreruperi reale ale livrărilor, presiunea asupra prețurilor carburanților din România va continua”.
În piață a fost invocat și un scenariu extrem, de 200 de dolari pe baril, în cazul blocării simultane a Strâmtorii Hormuz și a strâmtorii Bab el-Mandeb. Silviu Gresoi a precizat însă că „totuși, nivelul de 200 de dolari pe baril este, în acest moment, un scenariu extrem, nu cel mai probabil”.
