România a depășit un prag critic al datoriei publice, cu efecte directe asupra veniturilor plătite de la buget. Potrivit datelor Eurostat publicate pe 21 iulie 2026, datoria publică a țării, calculată conform metodologiei europene, a ajuns la 60,1% din Produsul Intern Brut (PIB) la finalul primului trimestru al anului. Această depășire activează automat prevederile Legii responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010, care impune Guvernului restricții bugetare severe.
Consecința imediată pentru cetățeni este înghețarea cheltuielilor totale de personal din sectorul public și a celor cu asistența socială. Practic, statul nu mai are cadrul legal pentru a majora salariile bugetarilor sau ajutoarele sociale. Măsura vine într-un context economic dificil, în care inflația anuală a fost de 9,2% în luna iunie, conform Eurostat, mult peste media Uniunii Europene de 2,9%. Pentru angajații la stat și pentru beneficiarii de ajutoare sociale, o cheltuială înghețată înseamnă o scădere a puterii de cumpărare, deoarece prețurile continuă să crească, dar veniturile lor rămân la același nivel.
Aplicarea acestor restricții nu este opțională. Legea obligă Guvernul să aprobe un act normativ cu putere de lege, cel mai târziu în semestrul al doilea din 2026, pentru a pune în practică înghețarea acestor cheltuieli. România se află, de asemenea, sub presiune europeană, fiind în procedura de deficit excesiv încă din anul 2020. Potrivit News24, Regulamentul UE 2024/1263 obligă Comisia Europeană să transmită României o traiectorie de referință pentru cheltuielile nete, cu scopul de a reduce datoria și de a menține deficitul bugetar sub pragul de 3% din PIB.
Guvernul are ca obiectiv o corecție a dezechilibrelor bugetare pe termen scurt. Deficitul bugetar, calculat după metodologia ESA, este estimat să scadă la 6% din PIB în 2026, de la 7,9% din PIB în 2025 și 9,3% din PIB în 2024. Planul bugetar-structural național pe termen mediu, pentru perioada 2025-2031, vizează reducerea deficitului sub 3% și stabilizarea datoriei publice, aliniindu-se astfel cerințelor de la Bruxelles.
Deși Ministerul Finanțelor susține că în 2025 s-au adoptat măsuri fiscale cu impact semnificativ pentru consolidare bugetară, proiecțiile oficiale arată că datoria publică va continua să crească. Se estimează că aceasta va urca de la 60,1% din PIB în primul trimestru din 2026 la 63,5% din PIB în anul 2029. Indiferent de planurile pe termen lung, pasul următor este unul obligatoriu și cu termen clar: adoptarea, în a doua jumătate a anului, a actului normativ care blochează majorarea salariilor și a beneficiilor sociale.
