Economia României are șanse de majorare până la 7,1% în 2021. Ce prognostic ne dau specialiștii

0

Economia României va înregistra un ritm de creștere a PIB de aproximativ 7% în anul 2021, după o contracție de circa 5,5% în acest an, potrivit celor mai proaspete estimări ale ING Bank pentru partea Europei Centrale și de Est. Inflația are prognostic de a rămâne stabilă în România pe orizontul de 18 luni, în ținta băncii naționale, comparativ cu celelalte țări din regiune unde inflația va consemna un declin mai profund în urma cererii mai slabe, declin aflat însă în limite ce fac discuțiile despre deflație „premature”.

„În ciuda gradului mare de incertitudine, ce a fost mai rău pare să fie în urmă pentru regiunea Europei Centrale şi de Est (CEE). Revizuiri negative semnificative au fost operate în termeni de creştere economică vs. perioada pre-Covid-19, dar T2 2020 pare să fie punctul de minim (eng. bottom), iar a doua jumătate a anului ar trebui să ofere o revenire graduală. Totuşi, este improbabil ca economiile din regiune să revină la nivelurile pre-Covid-19 înainte de finalul lui 2021 sau 2022. (…) Revenirea economică în regiunea CEE ar trebui să vină dintr-un cumul de factori precum îmbunătăţirea cererii externe şi stabilizarea cererii domestice – ambele pornind de la o bază mică, ceea ce va genera cifre solide an/an (ritm anual – n.r.). Creşterea pentru 2021 ar trebui să varieze în jurul a 4% pentru Cehia, Polonia şi Ungaria şi 7% pentru România”, susțin economiștii ING în nota de analiză.

Banca Națională a României (BNR) a terminat în mare parte ciclul de relaxare a politicii monetare, la fel la banca centrală din Cehia, care până în acest moment a redus dobânda de referință cu 200 de puncte de bază, potrivit analiștilor ING. În plus, banca centrală din Polonia ar putea să își mărescă programul de relaxare cantitativă – unul din cele mai mari la nivel global – în anul 2021.

Cât despre moneda națională, analiștii susțin că regimul de flotarul contralată a cursului euro/leu reprezintă faptul că „orice încercare de a shorta RON rămână o bătălie inutilă” (eng. futile battle). Aceștia au mai spus de asemenea că în astfel de vremuri stresante din punct de vedere financiar, moneda națională ar trebui să aibă deprecieri „cum a fost cazul în prima parte a lunii martie în timpul vârfului crizei Covid-19”, reprezentând „outperformerul” din regiune.

„După ce a evitat o retrogradare a ratingului din partea S&P la începutul lunii iunie, guvernul (României) va trebui probabil să livreze pe cea mai importantă măsură pe care S&P o aşteaptă pentru acest an, respectiv o majorare a pensiilor cu aproximativ 10% în locul majorării programate de 40%. Creşterea cu 10% este de asemenea în linie cu perspectiva noastră. Înafară de asta, nu ne aşteptăm la prea multe măsuri de consolidare fiscală în acest an. În cel mai bun caz, dublarea alocaţiilor pentru copii va fi amânată din nou, dar în general credem că mai multe lucruri pot merge într-o direcţie greşită decât într-o direcţie bună pe partea fiscală din cauza iniţiativelor populiste din Parlament care vor fi promovate în perioada următoare. Ca urmare, ne păstrăm prognoza de 8,6% pentru deficitul bugetar din acest an şi ne aşteptăm ca majoritatea măsurilor de consolidare fiscală să fie amânate pentru anul viitor”, susține Valentin Tătaru, macroeconomist la ING.

Sursa: Financiarul.ro.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata