Imported Article – 2025-11-16 08:29:57
BNR și Eurostat semnalează o situație economică complicată în România. Datele financiare recent publicate arată o revizuire ascendentă a inflației, în timp ce Produsul Intern Brut (PIB) a înregistrat o scădere trimestrială. Informațiile prezentate de guvernatorul Mugur Isărescu scot în evidență o combinație de presiuni inflaționiste și o încetinire a activității economice.
Prognoza BNR privind inflația
Banca Națională a României a ajustat estimarea inflației pentru sfârșitul anului 2025, ridicând-o la 9,6%, comparativ cu 8,8% anunțat anterior. Preconizările pentru finalul lui 2026 arată o inflație de 3,7%, în creștere față de anticiparea inițială de 3%. Mugur Isărescu a subliniat aceste modificări în cadrul raportului trimestrial privind inflația.
Pe de altă parte, Eurostat a raportat o creștere economică de 0,2% pentru zona euro în trimestrul trei din 2025 și de 0,3% pentru Uniunea Europeană. Totuși, România se numără printre puținele state care au experimentat un declin economic, alături de Lituania, Finlanda și Irlanda.
Evoluția economiei europene și poziția României
Conform Eurostat, în trimestrul III din 2025, cele mai semnificative creșteri au fost înregistrate de Suedia (1,1%), Cipru (0,9%) și Polonia (0,8%). În contrast, România a consemnat o scădere de 0,2%, similară cu cele din Lituania și Finlanda.
Anual, PIB-ul din zona euro a crescut cu 1,4%, în timp ce cel al UE a avut un avans de 1,6% între iulie și septembrie 2025. Irlanda a avut cea mai mare creștere, cu 12,3%, fiind urmată de Polonia și Cipru.
În ceea ce privește ocuparea forței de muncă, numărul angajaților a crescut cu 0,1% în zona euro și cu 0,2% în Uniunea Europeană. Comparativ cu anul anterior, avansul a fost de 0,5% în zona euro și 0,6% în UE.
În România, Institutul Național de Statistică (INS) a raportat o reducere de 0,2% a PIB-ului în trimestrul III față de trimestrul II, în urma unei creșteri de 1% în trimestrul anterior. Comparând cu trimestrul trei din 2024, economia a crescut cu 1,6% pe seria brută și cu 1,4% pe seria ajustată sezonier.
Declarațiile lui Mugur Isărescu privind inflația
Guvernatorul BNR a menționat că, deși inflația are o traiectorie descendentă, unele decizii administrative au fost subestimate. Mugur Isărescu a declarat: „Rata anuală a inflaţiei are o traiectorie descendentă cvasicontinuă”. Aceasta ar putea să aibă o ajustare semnificativă în trimestrul III al anului următor.
Cauzele identificate includ liberalizarea pieței energiei electrice, creșterea taxelor indirecte și anticipațiile inflaționiste, amplificate de un climat politic și social tensionat. BNR estimează că inflația ar putea reintra în intervalul țintă abia la începutul anului 2027, o proporție semnificativă din inflația prevăzută pentru 2025 fiind atribuibilă TVA-ului, accizelor și prețurilor energiei.
Riscul unei recesiuni – explicațiile guvernatorului BNR
Economia României se confruntă cu o încetinire clară. Totuși, guvernatorul BNR consideră că o recesiune tehnică poate fi evitată. Scăderea PIB-ului cu 0,2% în trimestrul III a intervenit după un plus modest de 1% în trimestrul II. Isărescu afirmă că măsurile fiscale implementate își manifestă efectele asupra cererii interne:
„Când iei măsuri de corecție fiscală, se reduce cererea internă și activitatea economică scade”. El subliniază că un singur trimestru de scădere nu definește recesiunea: „Nu cred că vom avea două trimestre de creștere negativă, care înseamnă recesiune”.
Stabilitatea cursului valutar și discuția despre euro sub 5 lei
Guvernatorul a exclus, cu tărie, posibilitatea ca euro să scadă sub pragul de 5 lei, adăugând că piața valutară este stabilă. Intervențiile BNR au fost minime, vizând menținerea stabilității: „Din vară aproape că nu am mai intervenit. Am intervenit de câteva ori şi am cumpărat valută pentru stabilitate”.
TVA – va fi majorat sau nu? Poziția lui Isărescu
Referitor la o posibilă creștere a TVA-ului, Isărescu afirmă că nu există motive pentru o astfel de majorare: „Eu nu cred că se va majora TVA-ul. El este un impozit regresiv care ar afecta păturile mai sărace”. Se așteaptă o creștere a veniturilor în 2026, deoarece unele sume din 2025 au fost influențate de taxe reduse. Guvernatorul remarcă, de asemenea, o revenire a încrederii investitorilor: „Observăm o îmbunătăţire radicală a încrederii în programele României”.