Românii plătesc cu 25% mai puțin decât media europeană pentru alimente, conform celor mai recente date Eurostat pentru 2024. România se situează pe locul al doilea în Uniunea Europeană în ceea ce privește prețurile scăzute la alimente, fiind depășită doar de Macedonia de Nord. La polul opus se află Elveția, unde prețurile alimentelor sunt cu peste 61% mai mari decât media UE.
Cum se calculează prețurile alimentelor
Eurostat folosește un indice pentru a compara prețurile alimentelor în diferitele state europene. Dacă consideri un coș mediu de alimente la 100 de euro pentru UE, indicele îți va arăta costul acestui coș în fiecare țară. Un indice mai mare de 100 indică prețuri mai mari, în timp ce un indice sub 100 reflectă costuri mai scăzute.
Conform Eurostat, în 2024, Macedonia de Nord are cele mai mici prețuri la alimente dintre cele 36 de țări europene analizate, cu un coș standard costând 73 de euro, cu 27% sub media UE. România are un cost de 74,6 euro, plasându-se astfel pe locul întâi în UE la acest capitol, în timp ce Luxemburgul are cele mai mari prețuri, cu 125,7 euro.
De asemenea, iată câteva exemple de prețuri în raport cu media UE:
– România: 74,6 euro (25,4% mai ieftin) – Luxemburg: 125,7 euro (25,7% mai scump) – Elveția: 161,1 euro – Islanda: 146,3 euro – Norvegia: 130,6 euro
Prețurile la alimente sunt cu cel puțin 10% mai mari decât media UE în alte țări precum:
– Danemarca: 119,3 euro – Irlanda: 111,9 euro – Franța: 111,5 euro – Austria: 110,9 euro – Malta: 110,9 euro
Balcanii și Europa de Sud-Est, cele mai ieftine regiuni
Regiunile din Balcani și Europa de Sud-Est înregistrează cele mai mici prețuri la alimente. În afară de Macedonia de Nord și România, se remarcă Turcia (75,7 euro), Bosnia și Herțegovina (82,5 euro), Muntenegru (82,6 euro) și Bulgaria (87,1 euro).
Serbia (95,7 euro) și Albania (98,7 euro) se alătură acestor țări cu prețuri sub media europeană. Dintre economiile mari ale Uniunii Europene, Italia (104 euro) și Germania (102,9 euro) au prețuri peste medie, în timp ce Spania (94,6 euro) se află cu 5,4% sub media UE.
Majoritatea țărilor din Europa Centrală și de Est se situează sub media Europeană. Totodată, statele din Europa de Vest, în special cele nordice, au prețuri mai ridicate.
De ce contează diferențele de preț
Conform Ilariei Benedetti, profesor asociat la Universitatea din Tuscia, diferențele de prețuri sunt influențate de factori structurali, cum ar fi costurile de producție și integrearea în lanțurile de aprovizionare, dar și de șocurile globale.
Economiile mai mici, frecvent expuse la fluctuații monetare, au resimțit mai acut creșterile de prețuri generate de costurile energiei și inputurile agricole în contextul pandemiei și al conflictului din Ucraina. În multe țări din Europa de Est și Sud-Est, alimentele reprezintă peste 20% din bugetul gospodăriilor, comparativ cu țările cu venituri mai mari, unde acest procent este de obicei sub 12%. În România, ponderea este de 20%.
Salariile influențează prețurile
Alan Matthews, profesor la Trinity College Dublin, subliniază că diferențele de venituri și salarii sunt un factor esențial în stabilirea prețurilor. Țările cu salarii mai mari, cum ar fi Danemarca și Elveția, au tendința să aibă prețuri mai ridicate, iar costurile muncii se regăsesc în prețurile produselor alimentare.
De asemenea, sistemele de impozitare au un impact asupra prețurilor. Unele țări aplică TVA redus sau zero la produsele alimentare, precum Irlanda, în timp ce altele, cum este Danemarca, impun cote standard de TVA. Preferințele consumatorilor influențează, de asemenea, costurile, consumatorii din zona nordică și vestică preferând produsele organice sau premium.
Implicații pentru securitatea alimentară
Jeremiás Máté Balogh, profesor asociat la Universitatea Corvinus din Budapesta, menționează că aceste diferențe de preț au implicații semnificative pentru securitatea alimentară, mai ales în corelație cu veniturile disponibile. Țările cu venituri mari pot gestiona mai ușor prețurile ridicate, în timp ce gospodăriile cu venituri mici din Europa Centrală și de Est suportă o povară disproporționată.
În Uniunea Europeană, indicele Eurostat nu ia în considerare venitul gospodăriilor. Astfel, chiar dacă alimentele sunt scumpe în Danemarca, venitul mai ridicat permite populației să cumpere mai mult cu aceiași bani.
Context: Inflația alimentară în ultimii ani
Prețurile alimentelor au crescut substanțial în Europa în ultimii ani, ca urmare a pandemiei COVID-19 și a războiului din Ucraina. Creșterea costurilor cu energia și inputurile agricole s-a resimțit în rândul consumatorilor. Inflația alimentară a lovit în special gospodăriile cu venituri mici, având un impact disproporționat în țările unde alimentele constituie o pondere mare din cheltuieli.
Conform datelor Eurostat, în octombrie 2025, prețul alimentelor în Uniunea Europeană a crescut cu 3% față de aceeași perioadă a anului anterior, iar tendința de normalizare continuă, după vârfurile de prețuri înregistrate în 2022 și 2023.
