Producția industrială și vânzările cu amănuntul din China au înregistrat cele mai scăzute creșteri în noiembrie. Conform datelor publicate de Biroul Național de Statistică, a doua economie a lumii se confruntă cu o cerere internă fragilă, îngreunată de criza prelungită din sectorul imobiliar.
Vânzări cu amănuntul sub așteptări Vânzările cu amănuntul au crescut cu doar 1,3% față de anul anterior, cel mai scăzut nivel de la sfârșitul anului 2022, când China a ridicat restricțiile pandemice. Acest rezultat este sub așteptările analiștilor care prognozau o creștere de 2,8% și sub valoarea de 2,9% înregistrată în luna octombrie. În paralel, producția industrială a crescut cu 4,8% anual, deși acest rezultat a fost mai slab decât anticiparea de 5%. Acești indicatori sugerează o încetinire economică, iar economistul Zhang Zhiwei de la Pinpoint Asset Management atrage atenția asupra scăderii încrederii consumatorilor, influențată de contracția recentă a investițiilor și de criza imobiliară.
Festivalul Singles’ Day nu a stimulat consumul Festivalul de cumpărături Singles’ Day, desfășurat pe parcursul a cinci săptămâni, nu a reușit să activeze consumul. Vânzările anuale de automobile au scăzut cu 8,5% în noiembrie, cel mai abrupt declin în ultimul deceniu, ce reflectă o slăbire generalizată a cererii. De asemenea, investițiile în active fixe au înregistrat o contracție de 1,3% în perioada ianuarie-noiembrie, depășind așteptările economiștilor, care estimau o scădere de 2,3%.
Surplusul comercial de 1.000 de miliarde de dolari atrage critici Într-un context în care cheltuielile gospodăriilor și investițiile industriale continuă să scadă, oficialii chinezi au încercat să compenseze prin creșterea exporturilor. Însă, surplusul comercial de 1.000 de miliarde de dolari a stârnit critici din partea partenerilor comerciali, care doresc să impună bariere la importuri. Economistul Xu Tianchen subliniază că exporturile nu mai pot susține cererea internă pe termen lung, având în vedere reducerea subvențiilor pentru programele de schimb.
Macron amenință cu tarife vamale Liderii globali, printre care președintele francez Emmanuel Macron, au început să conteste practicile comerciale ale Chinei. Macron a amenințat cu tarife vamale și a cerut corectarea dezechilibrelor comerciale. De asemenea, Mexic a aprobat creșteri ale tarifelor de până la 50% pentru importurile din China și alte țări asiatice, o măsură menită să sprijine industria locală. Această situație complică perspectivele pentru producătorii chinezi, care ar putea avea dificultăți în a găsi noi clienți interni.
Criza imobiliară continuă să apese asupra economiei Criza imobiliară din China afectează profund economia, diminuând averea gospodăriilor și apetitul consumatorilor pentru cheltuieli. Prețurile locuințelor sunt așteptate să continue să scadă până în 2026. De exemplu, Vanke, un dezvoltator major, se confruntă cu dificultăți financiare și organizează întâlniri cu investitorii pentru a evita incapacitatea de plată.
Ce spun analiștii despre perspectivele Chinei Analiștii avertizează asupra slăbiciunii generale a economiei interne, cauzată de reducerea cheltuielilor fiscale. Deși se așteaptă un sprijin politic care să ajute la recuperare, prognozele pentru creșterea economică pe 2026 rămân pesimiste. Beijingul își propune să mențină un obiectiv de creștere anuală de 5%, dar atât Banca Mondială, cât și Fondul Monetar Internațional oferă predicții mai conservatoare.
Liderii chinezi recunosc provocările În cadrul unei întâlniri economice recente, liderii chinezi au promis o politică fiscală proactivă pentru a stimula consumul și cheltuielile. Totuși, aceștia au recunoscut existența unei contradicții între o ofertă puternică și o cerere slabă. Economia Chinei, evaluată la 19.000 de miliarde de dolari, necesită un model economic adaptat noilor realități pentru a se putea dezvolta.
