Ion Cristoiu este de părere că sunt necesare măsuri drastice și urgente pentru a ne salva economia

Jurnalistul Ion Cristoiu avertizează despre necesitatea unor măsuri neapărate pentru a reporni economia în contextul de pandemie din acest moment. Acesta a dezvăluit că oamenii nu își mai pot petrece timpul în casă, adăugând că de multe ori, este mai dificil să faci acest lucru când ai în minte o mulțime de probleme.

Jurnalistul a dezvăluit că cea mai bună formulă este certificatul de imunitate, deoarece „nu doar posibilitatea de a munci, dar și de a fi liber”.

„Există situația și în Marea Britanie – o altă inițiativă, testarea în masă. Pe lângă faptul că îți dă un certicat de imunitate, vor introduce testarea, așa cum se face cel de beție de poliția rutieră, merge în trafic, te oprește Poliția și prezinți, îți face test pe loc, la fel ca și fiola. Dacă ești bolnav te duce la izolare, dacă nu, mergi la spital și îți dă certificat de imunitate.

Sunt unul dintre puținii care am pledat încă de la declanșarea crizei pentru soluții de continuare a vieții sau ieșire din criză, prin găsirea, dacă nu a unui vaccin, a unei soluții, că dacă o parte a națiunii stă în casă, cealaltă trebuie să muncească”, a transmis Ion Cristoiu, conform antena3.ro

Ce părere are jurnalistul despre cea mai bună formulă

„Oamenii nu mai pot să stea în casă, sunt oameni activi, oameni cu mari probleme, nici nu vreau să mă gândesc că uneori e mai grav să stai acasă și să te gândești că pensiunea dă faliment, că ai de plătit, sau că te-ai îmbolnăvit de coronavirus. Ești angajatul unei firme, dă faliment și te gândești să mergi undeva să câștigi.

Cea mai bună formulă este certificatul de imunitate. Sunt dușamul virusologilor, sunt înnebuniți după rating și simt nevoia să fie prăpăstioși, vin să dea reguli aberante, dacă unul spune că trebuie să ne dăm cu clor pe tălpi, altul vine și zice …”nu, trebuie să ne dezbrăcăm”.

Dacă aș fi mai tânăr, m-aș infecta voit, în loc să stau cu nesiguranța că mă îmbolnăvesc. Certificatul dă, nu doar posibilitatea de a munci, dar și de a fi liber. Poți merge într-un loc numai cu coronavirusați și știi că nu te mai poți îmbolnăvi. E greu de imaginat cât de liber, puternic se simte un om care știe că, indiferent ce face, nu va fi atins din nou de virus”, a concluzionat jurnalistul.

Guvernul a avut în această perioadă mai multe întâlniri cu organizații importante din mediul de afaceri, demonstrația că tema econmică începe să intereseze din ce în ce mai mult. Soluții sunt în căutare. Una dintre cele mai mari probleme este structura economică a României. Exportăm muncă ieftină, adică materii prime și importăm produse finite. Un economist face o analiză a situației economice a țării și propunem câteva soluții. Cea mai relevantă, propune un nou „Pact de la Snagov”.

Această dramă socială a mai avut loc la mijlocul anilor 90. În acea perioadă, țara a întârziat privatizările eficiente, făcând mai degrabă unele caracterizate ca fiind „tunuri financiare”. Sau țepe. Din punct de vedere stratedic, nici poziționarea României în lume nu era foarte limpede: orientați spre Occident, însă cu gândul la Est.

Declarația de la Snagov

Oamenii politici de la acea vreme au găsit totuși puterea de a cade la înțelegere pentru un proiect național prin care își uneau forțele pentru integrarea în Uniunea Europeană și NATO. În acest fel a apărut în iunie 1995 „Declarația de la Snagov”, un real pact național susținut de toate forțele politice.

Economistul Adrian Câciu realizează o analiza complexă a acestei situații și propune, printr altele, un nou pact național asemănător cu cel de la Snagov:

”Opinia mea este că nu vor exista Eurobonduri ci se va aproba emiterea de bonduri naționale. Din pacate nu se dorește mutualizarea datoriei la nivel UE.

Din aceasta perspectivă va începe o competitie pentru finanțare iar dobânzile la titluri de stat vor sări în aer în multe tări din regiune, cu excepția evident a Germaniei, Olandei și a Franței. Europa face aceeași greșeală ca în 2010, numai că pe bani mai mulți!

Sacrificate vor fi țările mici dar mai ales țările sudice, Italia, Spania, Portugalia și Grecia. În astfel de conditii, în care de fapt eurozona e pe cale să facă implozie, nu este recomandat să te arunci în imprumuturi ci să încerci să vezi care este capitalul intern si ce finanțare poate veni din țări terțe.

Nu recomand nici graba spre un acord cu FMI, pentru că încă nu știm cum se va termina războiul valutelor. Daca în 2010, dolarul a salvat economia globală, acum, în 2020, indiferent câti dolari s-ar tipari, lucrurile stau puțin mai diferit.

Da, vrem nu vrem, depinde și de China și de alte țări dacă se va merge în continuare pe dolar. Pretentiile Chinei sunt pe cât de mari pe atât de simple: supremația tehnologică!

Lumea nu vede că LUMEA se schimbă, societatea fiind prea preocupată cu COVID-19. Ca sa dau o cifra pe Europa, la acest moment sunt necesare peste 3.000 de miliarde euro pentru ca UE sa conteze și în viitor. Pentru SUA, suma de 10 mii de miliarde dolari este deja depășită, deja prea mică.

Întorcându-ma în tara, revin la ceea ce spuneam:

Trebuie doua planuri de actiune: unul imediat, tampon, de revenire și altul structural, pe termen mediu, de reorientarea a economiei românesti către o economie de producție.

Primul plan, cel imediat, poate fi realizat cu masuri interne, cu ceea ce exista în buget, prin restructurarea acestuia și eliminarea cheltuielillor inutile sau amânarea unor cheltuieli…”

Sursa: capital.ro

Sursa foto: capital.ro

Sursa: Financiarul.ro.