La 86 de ani, Ion Țiriac continuă să sfideze convențiile. Nu renunță la pasiunea sa costisitoare: zborul cu avionul privat. Dar ce-l motivează să intre an de an „în cușcă”, adică în simulator, pentru a-și menține licența?
Fostul mare tenismen a dezvăluit recent, după o călătorie complicată în China, că zborul e singurul său mare lux. Un lux care vine cu reguli stricte și ocoluri lungi, dictate de conflictele geopolitice. Potrivit informațiilor publicate de Dolce, Țiriac deține trei aeronave, dar niciuna nu e mereu disponibilă. ”Am vreo trei, dar nu-mi folosește pentru că mereu trebuie să mai repare unul, să mai repare altul, să mai repare altul”, a spus el.
Zborul spre Beijing, un maraton aviatic de 10 ore
Ultima călătorie în China a fost o adevărată aventură. Un zbor care ar fi trebuit să dureze sub opt ore s-a transformat într-unul de zece. De ce? Țiriac explică: „Am făcut două ore mai mult pentru că a trebuit să mă duc jos în Africa până în Egipt. N-am putut să mă duc drept pentru că nu poți să treci peste Iran, nu poți să treci peste Israel, nu poți să treci peste Rusia, nu poți să treci peste Ucraina”. Un ocol imens, dar necesar.
Luxul de a evita aeroporturile aglomerate
Întrebat despre viciile sale, Țiriac a fost direct. Nu e vorba de extravaganțe, ci de confort. „Singurul mare lux care îl am e că călătoresc cu avionul privat. Adică nu-mi mai place să stau în aeroporturi, nu-mi mai place asta și o fac de 40 de ani deja”, a mărturisit el. Un lux pe care și-l permite, evident.
Țiriac, căpitan în Europa, elev în simulator
Pe distanțe lungi, Țiriac lasă manșa pe mâna profesioniștilor. Dar în Europa, lucrurile se schimbă. „Ce e în Europa în general pilotez eu cu un căpitan”, spune el. Regulile sunt însă stricte. La zborurile lungi, e nevoie de trei piloți. „După opt ore ai nevoie de trei piloți, deci eu figurez ca pilot acolo.”
Aterizarea, pasiunea supremă. Dar cu o condiție
Pasiunea sa cea mai mare rămâne aterizarea. „Dar îmi place foarte mult să aterizez”, recunoaște el, confirmând că el a pus avionul la sol în Beijing. Dar asta vine cu o condiție. „Atâta timp un pilot cât are medicalul și cât își face lecțiile în cușcă (simulator), că în fiecare an eu trebuie să mă duc în cușcă. Cât iei simulatorul și iei medicalul, nu mai contează vârsta.” Vârsta e doar un număr, se pare.
Kerosenul? O problemă pentru alții
Întrebat despre creșterea prețului kerosenului, Țiriac a arătat că are alte priorități. „Cu kerosenul se descurcă celălalt pilot care își face treburile astea. Eu în general zbor pe partea stângă unde zboară căpitanul. Restul să vorbească cu radioul, cu toate treburile astea.” Delegarea, o artă stăpânită la perfecție. Piloții săi sunt angajați permanenți, parte din structura Țiriac Air, o companie cu o istorie de peste trei decenii. O afacere de succes, construită cu tenacitate. Unii au ieșit la pensie, dar continuitatea e asigurată. Acum o fac cu o companie austriacă.
