Guvernul japonez se confruntă cu un proces colectiv inedit, în care 250 de cetățeni solicită despăgubiri simbolice de 1.000 de yeni, echivalentul a aproximativ 6 dolari. Scopul principal al acțiunii nu este însă compensația financiară, ci presiunea pentru adoptarea unor ținte mai stricte în privința reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră. Procesul, deschis la Curtea Districtuală din Tokyo, subliniază o nouă abordare în activismul climatic, punând accentul pe responsabilitatea guvernului.
Suma modestă solicitată de reclamanți servește ca un simbol al dorinței lor de a atrage atenția asupra incapacitării statului de a proteja cetățenii de riscurile tot mai severe generate de schimbările climatice. Potrivit avocaților acestora, politicile actuale de mediu ale Japoniei încalcă drepturile constituționale la o viață decentă și la un mediu sănătos.
Argumentele procesului bazate pe drepturile fundamentale
Reclamanții invocă Articolul 25 din Constituția japoneză, care garantează dreptul la viață și un standard minim de trai sănătos. Ei demonstrează că politicile climatice inadecvate expun populația la riscuri crescânde, inclusiv taifunuri și inundații devastatoare. Kimiko Hirata, director executiv al organizației Kiko Network, care susține procesul, subliniază că scopul acțiunii este de a stabili un precedent juridic prin care justiția să joace un rol în responsabilizarea guvernului în privința acțiunilor climatice.
Țintele climatice și contextul actual al Japoniei
Japonia și-a propus să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 46% până în 2030, față de nivelurile din 2013, și vizează neutralitatea carbonică până în 2050. Cu toate acestea, numeroși critici contestă suficiența acestor obiective, considerând că progresul este insuficient. Organizația Climate Action Tracker a evaluat angajamentele Japoniei drept „insuficiente”, având în vedere continuarea dependenței de combustibilii fosili, în special în urma accidentului nuclear de la Fukushima din 2011.
Dependența de cărbune și gaze naturale
Japonia operează 140 de centrale pe cărbune, care contribuie cu aproximativ 30% la producția de electricitate. În plus, guvernul a aprobat dezvoltarea unor noi capacități pe gaze naturale, în încercarea de a compensa închiderea reactoarelor nucleare. Politica energetică curentă este susținută de Ministerul Economiei, Comerțului și Industriei ca fiind esențială pentru securitatea energetică a țării, deși aceasta generează critici din partea activiștilor de mediu.
Precedente internaționale care influențează procesul
Acest demers are la bază precedentul din alte state, cum ar fi Germania, unde Curtea Constituțională a forțat guvernul să revizuiască legislația privind clima, declarând că țintele în vigoare ignorau drepturile cetățenilor. De asemenea, în Olanda, Curtea Supremă a stipulat o reducere a emisiilor cu 25% până în 2020, stabilind un model pentru litigii climatice globale. Procesul din Japonia se aliniază astfel unei tendințe internaționale de implicare a instanțelor în chestiuni climatice.
Reacțiile guvernului și industriei
Deși guvernul japonez nu a emis încă o reacție oficială referitoare la acest proces, sursele din interior sugerează că statul își va susține politicile actuale ca fiind echilibrate. Keidanren, federația patronală, a avertizat că acțiunile legale legate de schimbările climatice pot afecta competitivitatea industriei.
Impactul schimbărilor climatice asupra Japoniei
Japonia este expusă la efectele severe ale schimbărilor climatice, iar incidentul taifunului Hagibis din 2019, care a cauzat daune de peste 15 miliarde de dolari și 100 de victime, este o dovadă clară a acestei vulnerabilități. Meteorologii raportează o creștere anuală a temperaturii de 1,3 grade Celsius în ultimele 100 de ani. Aceste schimbări se corelează cu o frecvență crescută a fenomenelor meteorologice extreme și cu o creștere a nivelului mării, care amenință insulele sudice cu inundații permanente.
Proiecțiile procesului și implicațiile pe termen lung
Decizia instanței va fi luată în lunile următoare, iar avocații estimează că procesul ar putea dura între 2 și 3 ani. Chiar dacă verdictul inițial nu va fi favorabil, activiștii speră că această acțiune va spori conștientizarea și presiunea asupra decidenților politici. Profesorul Kazuhiko Takemura punctează că instanțele japoneze manifestă o aversiune pentru intervenția în politicile guvernamentale, dar că procesul ar putea genera o sensibilizare publică care să influențeze viitoarele decizii politice.
