România a încheiat luna iunie 2026 cu cea mai ridicată rată anuală a inflației din Uniunea Europeană, 9,2%, în timp ce zona euro a coborât la 2,8%. La polul opus în UE s-au aflat Suedia, cu 1%, Cehia, cu 1,1%, și Danemarca, cu 1,8%.
Pentru economia locală, diferența se vede în costul banilor, în marje și în puterea de cumpărare. Ecartul menține pentru companii un regim de costuri mai dur decât în economiile cu care concurează pentru capital și cerere. În același timp, randamentele cerute de investitori rămân sensibile la persistența inflației, iar venitul disponibil erodat continuă să pună presiune pe consumul intern.
În plan macroeconomic, această diferență apare deja prin reducerea deficitului de cont curent, pe fondul scăderii consumului, în paralel cu creșterea datoriei externe totale. Potrivit Financiarul, și datele interne indică aceeași presiune, chiar dacă nivelul diferă metodologic. Institutul Național de Statistică a raportat pentru iunie 2026 o inflație anuală de 10,42%, după 10,9% în mai. În aceeași lună, seria Eurostat indică 9,2%.
În zona euro, structura inflației din iunie arată o decelerare mai apropiată de ținta de stabilitate decât în România. Cele mai mari contribuții la rata anuală de 2,8% au venit din servicii, cu 1,51 puncte procentuale, urmate de energie, cu 0,77 puncte procentuale, și de alimente, alcool și țigări, cu 0,29 puncte procentuale.
În România, scumpirile rămân vizibile în coșul de bază. INS a arătat că, la alimente, cafeaua s-a scumpit cu 19,9% față de iunie 2025, ouăle cu 13,66%, laptele de vacă cu 12,13%, iar grupa zahăr, produse zaharoase și miere de albine cu 9,44%. Institutul a sintetizat astfel evoluția din iunie 2026: „În iunie 2026, inflaţia anuală scade uşor şi atinge pragul de 10,4%. Astfel, rata anuală a inflaţiei, comparativ cu luna similară a anului precedent, a fost 10,42%, cele mai mari creşteri de preţuri înregistrându-se tot la servicii, 13,67%. În acelaşi interval de timp, preţurile mărfurilor nealimentare s-au majorat cu 12,29%, iar cel al mărfurilor alimentare cu 5,75%. La alimente, cele mai mari majorări de preţuri s-au menţinut şi în acest interval tot la cafea, preţul acesteia majorându-se cu 19,9%. Ouăle se află pe locul secund cu o creştere a preţurilor de 13,66%, în timp ce laptele de vacă s-a scumpit cu 12,13%. Preţurile din grupa zahăr, produse zaharoase şi miere de albine au crescut cu 9,44%”.
BNR estimează o scădere accelerată a inflației în a doua jumătate a anului. Banca centrală a revizuit în creștere prognoza pentru finalul lui 2026 la 5,5%, de la 3,9%, și estimează 2,9% la sfârșitul lui 2027. Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a declarat: „S-a amplificat ideea că Banca Naţională prognozează creşterea inflaţiei, când, de fapt, fraza următoare era clară: inflaţia scade la jumătate, de la aproape 11% la aproximativ 5%. Faptul că va creşte în mai şi iunie cu 0,1 0,3 puncte procentuale s-a amplificat la nivelul societăţii. Va creşte până prin iulie, probabil până la 11%, dar creşterile sunt mici, pentru că apoi, în iulie, august şi septembrie, vom avea deja o inflaţie de aproximativ 6%, iar spre sfârşitul anului, 5% şi ceva”.
Mugur Isărescu a indicat și poziționarea pe care o urmărește România în UE în toamnă: „S-ar putea să nu mai fim în toamnă campioni la inflaţie. Ne dorim acest lucru, dar nu depinde numai de noi”. Calendarul avansat de BNR plasează următorul test în lunile iulie, august și septembrie 2026, când banca centrală anticipează o reducere accelerată a inflației spre aproximativ 6%, urmată de un nivel de 5,5% la finalul anului și de 2,9% la sfârșitul lui 2027.
