Economia României se află deja într-o recesiune ușoară, potrivit evaluării făcute de Adrian Codîrlașu, președinte CFA România. În analiza sa, această etapă este legată de slăbiciunea persistentă surprinsă de Indicatorul Încredere Macroeconomică și de scăderea accentuată a consumului. Pentru companii, semnalul nu este doar unul statistic, ci are implicații directe asupra veniturilor, planurilor de investiții și marjelor, în condițiile în care principalul motor al creșterii economice încetinește.
Tabloul descris este unul de stagnare prelungită, nu de prăbușire bruscă. În 2024 și 2025, economia a crescut cu sub 1% pe an, un ritm care arată o evoluție mult sub nivelul unei expansiuni solide. În aceiași ani au existat și perioade de recesiune tehnică, iar indicatorul de încredere a rămas la cote reduse, în linie cu evoluția economiei, potrivit lui Codîrlașu.
Primele efecte se văd în sectoarele dependente de cererea internă. Dacă gospodăriile reduc cheltuielile atât pentru bunuri, cât mai ales pentru servicii, afacerile care se bazează pe consumul rapid intră într-o perioadă mai complicată, cu volume mai mici, previzibilitate redusă a încasărilor și o probabilitate mai mare ca proiectele de investiții să fie amânate. Pentru investitori, această schimbare mută accentul de la ritmul de creștere la capacitatea companiilor de a-și menține fluxurile de numerar.
În același timp, piața muncii poate resimți efectele unei economii care avansează cu sub 1% pe an în 2024 și 2025. Spațiul pentru extinderea afacerilor devine mai mic, ceea ce se poate traduce printr-un ritm mai lent al angajărilor și prin presiune suplimentară asupra puterii de cumpărare. Potrivit Financiarul, tocmai această combinație riscă să întrețină un cerc al prudenței, într-un context în care consumul deja încetinește.
Adrian Codîrlașu consideră că reculul consumului nu mai este unul izolat, ci suficient de amplu încât să afecteze activitatea economică în ansamblu. El a declarat: „În economie, în opinia mea, suntem deja într-o recesiune, e adevărat o recesiune ușoară, dar o recesiune, iar indicatorul CFA arată lucrul acesta. Dacă ne uităm și ce s-a întâmplat în 2024 și 2025, la fel, indicatorul a fost la niveluri reduse, la fel, lucrul acesta a fost consistent cu ceea ce s-a întâmplat în economie. Economia a crescut cu sub 1% pe an și, de asemenea, au fost în acești ani perioade de recesiune tehnică. Deci, cumva, stagnarea economică a fost prinsă de acest indicator în ultimii 2 ani.”
El a subliniat și rolul consumului în această ecuație, spunând: „Dacă ne uităm la consum, consumul scade chiar foarte puternic pe bunuri și mai ales pe servicii. Acest lucru nu are cum să nu se reflecte în evoluția economiei per ansamblu, pentru că acest consum este principalul factor care duce la creștere economică.” Scăderea mai puternică din zona serviciilor este privită ca un semnal mai sever, pentru că arată că gospodăriile renunță inclusiv la cheltuieli discreționare.
Contextul din 2026 rămâne mixt. De o parte sunt semnale de slăbiciune economică, cu șomaj în creștere și o prognoză de contracție. De cealaltă parte, indicele BET a urcat la un maxim istoric. Această diferență arată că bursa și economia slabă pot coexista, însă constrângerile macroeconomice rămân. Deficitul extern ridicat continuă să fie o vulnerabilitate pe termen mediu, iar companiile expuse puternic la cererea locală, mai ales cele din servicii, sunt cele mai sensibile la această recesiune ușoară.
